Parcul Național Retezat – un ținut fermecat cu privire albastră

Retezat
Sursa aici

Parcul Național Retezat, situat în județul Hunedoara a fost înființat în anul 1935 de către Profesorul Alexandru Borza și Emil Racoviță. Parcul este cunoscut ca arie naturală protejată de interes național și internațional, datorită faptului că este recunoscută din anul 1979 ca Rezervație a Biosferei.

Acest parc a fost constituit, tocmai din dorința de a proteja și conserva anumite elemente naturale de o valoare aparte în ceea ce privește flora,  fauna, hidrologia, geologia, peisagistica etc. Parcul se întinde pe o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat – Godeanu.

Aici întâlnim 20 de vârfuri cu o altitudine de peste 2000 de m și peste 80 de lacuri glaciare (printre care  Lacul Bucura – cel mai mare lac glaciar din țară), de aici mai fiind denumit și un tărâm cu ochi albaștri. 

Retezatul este considerat cel mai complex masiv montan din aria Carpaților Românești, datorită crestelor alpine spectaculoase, și a reliefului care poartă urmele a celor două glaciații Riss și Wurm).

Flora din Parcul Național Retezat este organizată din specii vegetale distribuite etajat. Astfel, vom întâlni:

arbori și arbuști – pin, brad, larice, zâmbru, zadă, molid, gorun, stejar, fag, carpen, paltin de munte, tei, frasin, ulm, arțar , jugastru , mesteacăn, arin de munte, arin negru etc.

flori și ierburi – bujor de munte, floarea-de-colț, ghințura galbenă, talpa ursului, angelică, albăstreaua de munte, clopoțel de munte, garofiță, șofran, orhidee (cu specii de: Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii, Dactylorhiza cordigera), pufuliță, sisinel de munte, crin de pădure, credei de munte, crușățea, ghințură punctată, mac de munte, darie de munte, rogozurietc.

Fauna parcului prezintă mai multe specii de viețuitoare protejate prin lege, printre care:

mamifere – urs carpatin, lup, râs, mistreț, capră neagră, cerb, căprioară, pisică sălbatică, jder de copac, vulpe, liliac comun, liliac de apă, liliac mare cu potcoavă, liliac mic cu potcoavă, liliac cu urechi late, liliac cu urechi de șoarece , pârș cu coada stufoasă, pârș de stejar, pârș de alun, chițcan pitic, șoarece pitic, chițcan de pădure etc.

amfibieni și reptile – ivorașul-cu-burta-galbenă, brotacul verde de copac, broasca-roșie-de-pădure, broasca-roșie-de-munte, salamandra de foc, triton de munte, triton comun transilvănean, șopârlă de câmp, gușter, șarpele de alun, șarpele lui Esculap, vipera cu corn, șarpele orb, năpârc, vipră.

păsări – cocoș de munte, potârniche de tundră, pescăruș albastru, acvila de munte, acvilă-țipătoare-mică, cocoșul de mesteacăn, barză neagră, șerpar, cristei de câmp, ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoare neagră, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoare de munte, ciocănitoarea verzuie, șoim călător, muscar, muscar-gulerat, ciuvică , sfrâncioc roșiatic, viespar etc.

În apropierea parcului poți vizita numeroase obiective turistice, printre care: Biserica (fostă reformată) „Cuvioasa Paraschiva” din Clopotiva, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Clopotiva, (1763), Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara (1786), Biserica cnezilor Cândea din Suseni, Biserica de zid Sfinții Atanasie și Chiril din Sălașu de Sus, construcție sec. XV – XVI, cu transformări în sec. XIX, monument istoric, Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori,Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Fânațele cu narcise Nucșoara, Peștera cu Corali, Peștera Zeicului.

 

 

Mihaela – Ștefania Puțeanu


Publicat

în

,

de către