Parcul Național Călimani

Parcul Național CalimaniParcul Național Călimani se află în zona central – nordică a țării și intră în administrația județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița – Năsăud. Prima mențiune a acestui parc a avut loc în anul 1975, iar în anul 2000 a fost numit arie protejată prin lege.

Cu o suprafață de 24566 ha, parcul este prezent într-o zonă montană, aici aflându-se Vârful Pietrosul Călimani – 2100 m, Vârful Gurghiu – 1776 m, Vârful Harghita – 1800 m, Vârful Lucaciu – 1778 m, Vârful 12 Apostoli – 1760 m, Vârful Ciomatu – 1.301 m.

Importanța Parcului, dincolo de diversitatea reliefului, care înglobează fascinante forme: chei, văi, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști, este oferită și de prezența celui mai mare crater vulcanic din România (inactiv în prezent).

În cadrul Parcului Național sunt prezente trei rezervații naturale: Doisprezece Apostoli, Jnepenișul cu Pinus cembra – Călimani și Lacul Iezer.

Întâlnim o floră dezvoltată în funcție de specificul climei, caracteristicile solului sau altitudine: brad, larice, zâmbru, tisă, pin de pădure, jneapăn, ienupăr, fag, gorun, stejar, carpen, paltin de munte, tei, arțar, frasin, jugastru, salcie albă, arin de munte etc.

Fauna Parcului Național Călimani este una ramificată, fiind reprezentată de o gamă variată de specii:

mamifere: urs brun, cerb, căprioară, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, vidră, veveriță, jder, dihor, cârtiță, chițcan de munte, chițcan de pădure, șoarece de câmp sau specii de lilieci.

păsări: acvilă de munte, uliu-păsărar, pițigoi moțat, cocoș de munte, uliu porumbar, acvilă țipătoare mică, corb, mierlă de apă, codobatură galbenă, mugurar, codobatură de munte, ciocănitoare de munte, scatiu, pițigoi de brădet, forfecuță, sticlete, șoim călător, aușel, sturz cântător, sitar de pădure.

Citește și  Sibiu - prima capitală culturală europeană din România

 

 

 

 

 

 

În împrejurimile Parcului Național Călimani poți vizita o gamă variată de obiective turistice:

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Răstolița, (sec XVIII),

Biserica de lemn din Răstolița

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Poiana Stampei, (sec XIX)

Biserica de lemn din Bilbor (1795-1797)

Mănăstirea de călugări de la Toplița

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei (1902)

Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus (1905)

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei (1898)

Gara Vatra Dornei (1902)

Clădirea Izvorului „Sentinela” din Vatra Dornei (1896)

Moara de lemn din satul Șaru Dornei (1890)

Casa Gavril Candrea din Dorna Candrenilor (sec. XIX)

Mihaela – Ștefania Puțeanu