Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Brăila - Sursa aici
Brăila – Sursa aici

Prima atestare documentară a județului Brăila, datează din anul 1481, (cu vreo 7 decenii după prima mențiune a județului Bacău), când  Ștefan cel Mare trimite o scrisoare destinată întregii pături sociale cu mențiunea ,,din tot ținutul Brăilei”.

Domnitorul Ștefan cel Mare întrebuința termenul de ținut, cu sensul de județ, care era deja implementat în limbă în Țara Românească. Înainte de menționarea domnitorului Moldovei, Brăila apare menționat într-o străveche descriere geografică, ce datează din anul 1350, Libro del conoscimiento și în câteva hărți catalane. Între 1538 și 1540, Brăila a fost ocupată de otomani, fiind numită până la încheierea războiului ruso-turc din 1828/1829 Ibrail.

O altă sursă narativă care amintește despre începuturile Brăilei ca așezare este Letopisețul Cantacuzinesc în care, Brăila este amintită încă de la primul descălecat a lui Radu Vodă, în urma căruia s-a format Țara Românească: noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului și până la Brăila. 

Încă din perioada medievală, Brăila a reprezentat un puternic nucleu comercial, fiind catalogat în 1368 de Vladislav Vlaicu drept un important centru comercial din Țara Românească.

Situat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila este clasat ca fiind al 11 -lea oraș din țară, după numărul de locuitori. Încă din timpuri imemorabile, Brăila a reprezentat un puternic nucleu comercial, stema orașului ajungând simbolul comerțului, întrucât existența locuitorilor din această zonă era asigurată de pescuitul pe malul Dunării și creșterea animalelor. Secolul al XX-lea reprezintă pentru Brăila, o perioadă de înflorire, funcționând ca port de intrare – ieșire a mărfurilor în/din România. Economia înfloritoare de care s-a bucurat acest ținut a făcut posibilă, în secolul XIX, înființarea primei Camere de Arbitraj Comercial, Bursei de cereale și bunuri, Curții Comerciale și Băncii Comerciale. La începutul secolului al XX-lea, comețul brăilean, reprezenta 22% din comerțul României.

Citește și  Băile Balvanyos - o oază de sănătate

Județul Brăila se bucură de o vastă paletă de tradiții și obiceiuri născute din principalele îndeletniciri ale locuitorilor din Câmpia Brăilei. Creșterea animalelor, cultivarea cerealelor,  creșterea albinelor, a viermilor de mătase, cultivarea cânepii și inului, pescuitul au creat un spațiu propice dezvoltării tradiției locale. Țesăturile au devenit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea un meșteșug răspândit în rândul femeilor, devenind răspândite:  foița, scoarța, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fețe de pernă și cearșafuri, ștergărele și perdelele de borangic. De asemenea, o importanță deosebită o au straiele populare, ale căror originalitate și diversitate este apreciată atât în țară cât și în străinătate, dovadă stând numărul de comenzi ale costumelor populare, într-o continuă creștere de la an la an.

Paralel cu dezvoltarea comercială, Brăila a avut și o importantă dezvoltare culturală. În anul 1817 este inaugurată școala lui Vasile Dascălu, prima școală atestată în oraș. Doar un pas a mai fost pentru nașterea Școlii Publice, cu plătiți din banul public în 1832, iar trei decenii mai târziu înființarea Școlii de fete. Importantă și interesantă din punct de vedere cultural este Întrunirea Ligii Naționale Culturale în 1915 la Brăila abordând tema Cu niciun preț cu Austria!. La acest eveniment au participat Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga etc.

Cine pășește pe plaiurile brăilene poate să-și înfrumusețeze cunoștințele vizitând:

  • Biserica Greacă
  • Biserica Sfinții Arhangheli actual este pictată, fiind una din puținele biserici în care se încearcă respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei
  • Catedrala Nașterii Domnului
  • Casa memorială Panait Istrati ce se află în incinta Grădinii Publice
  • Muzeul Brăilei
  • Palatul Agriculturii
Palatul Agriculturii - Sursa aici
Palatul Agriculturii – Sursa aici
  • Teatrul „Maria Filotti” Brăila
  • Galeriile de Artă Emilia Dumitrescu
  • Casa memorială Perpessicius
  • Secția de Artă a Muzeului Brăilei
  • Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei
  • Piața Traian și zona veche a orașului
  • Piața Independenței
  • Faleza Dunării
Citește și  Palatul Brukenthal din Avrig
Faleza Dunării - Brăila - Sursa aici
Faleza Dunării – Brăila – Sursa aici
  • Esplanada Dunării
  • Insula Mică a Brăilei
  • Centrul Civic cu fântâna arteziană în trepte
  • Parcul Monument
  • Grădina Publică
  • Grădina zoologica
  • Centrul Cultural Nicăpetre
  • Stațiunea Lacu Sărat

Mihaela – Ștefania Puțeanu