Parcul Național Cozia – un potențial natural și antropic

Cozia_vedereParcul Național Cozia se află în zona central-sudică a Carpaților Meridionali, în județul Vâlcea, întreaga suprafață fiind de 17.100 ha. Parcul a fost înființat în anul 1966, iar abia în 2000 a fost declarat arie protejată prin lege.Plasat într-o zonă montană, parcul prezintă un relief variat, cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văii; păduri, pajiști și fânețe.

De o însemnătate  aparte atât din punct de vedere geomorfologic, floristic cât și peisagistic este rezervația naturală Pădurea Călinești – Berzoi, o zonă împădurită, care se întinde pe 200 de ha. Prezintă un relief divers cu stânci, abrupturi stâncoase, grohotișuri, hornuri, văii, pajiști, păduri. 

În Parcul național întâlnim numeroase specii în ceea ce privește fauna și flora, care conferă locului o peisagistică deosebită, dar și unică:

mamifere: urs brun, lup, râs, liliacul comun, liliacul mare cu potcoavă și liliacul cu urechi late;

amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă și tritonul cu creastă;

pești: mreană vânătă, zglăvoacă  și dunăriță;

nevertebrate: rădașca, cosașul transilvan, croitorul mare al stejarului, croitorul cenușiu al stejarului, cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, un greier  din specia Isophya harzi și un cărăbuș din specia Carabus variolosus.

vegetație ierboasă:  floarea-reginei, clopoțelul de munte, iarba-gâtului, ligularia, stânjenelul sălbatic,angelică, pelin nemirositor, coada șoricelului, romaniță de munte, arnică, pelinariță, albăstreaua de munte, carlina, turtă, clopoței, ciucure, garofițe, salbă moale, milițea roșie, brie, vulturică, iarba vulturului, drobiță, crin de pădure, ochiul găinii, frăgurel, cinci-degete, cristeț, salvie de câmp, degetăruț, scorzonera, tătăneasă, opaiță roșie, buruiana vântului etc.

Numeroase obiective turistice din împrejurimi atrag mii de vizitatori anual:

  • Biserica Nașterea Maicii Domnului a schitului Ostrov din Călimănești, (1520-1521);
  • Mănăstirea Turnu din Păușa (sec XV – XVI);
  • Mănăstirea Cozia (sec.  XIV-lea)
  • Ansamblul bisericii Sf. Voievoz, biserica din Deal din Călimănești (Biserica „Sf. Voievozi”, Biserica din Deal și turn-clopotniță) (1714-1715);
  • Biserica Cuvioasa Paraschiva din Călinești (1775);
  • Ansamblul Mănăstirii Stânișoara din Călimănești (Biserica „Sf. Gheorghe” și „Sf. Treime”, chilii, Trapeza), (1747);
  • Ansamblul Mănăstirii Berislăvești (1753-1767);
  • Ansamblul Mănăstirii Cornet din Tuțulești (1666);
  • Situl arheologic de la Racovița (Castrul roman „Praetorium II” – sec. II – III p. Chr. și așezare din Epoca bronzului).
  • Situl arheologic de la Rădăcinești (așezare, castru și terme – sec. II – III p. Chr.).
  • Stațiunea Călimanești-Căciulata
  • Defileul Oltului
  • Cheile și Cascada Lotrișorul.
  • Ariile protejate Parcul Național Buila-Vânturarița și Rezervația Ocnele Mari.

Citește și  Tezaur geografic al României

 

 

 

Mihaela – Ștefania Puțeanu