Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Caras_riverParcul Național Semenic – Cheile Carașului se situează, în sud – vestul României, în județul Caraș-Severin și face pate din spațiile protejate de interes național. Situat în sudul Platoului Semenic, parcul, care se întinde pe o suprafață de 36.214 ha cuprinde zece rezervații/monumente ale naturii: Rezervaţia Cheile CaraşuluiRezervaţia Cheile GârlisteRezervaţia Buhui-MargaritașRezervaţia Izvoarele CaraşuluiRezervaţia Izvoarele Nerei, Rezervaţia Bârzaviţa, Rezervaţia GroposuRezervaţia Pestera BuhuiRezervaţia Pestera ComarnicRezervaţia Pestera Popovaţ.

Munții Semenic și Munții Aninei reprezină o suprafață naturală montană care înglobează o gamă variată de specii, atât la nivelul faunei cât și a florei.

Sunt întâlnite diferite forme carstice rezultate din interacțiunea râurilor cu relieful calcaros. În alcătuirea petrografică a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului întâlnim trei categorii majore de roci: Roci metamorfice,Roci sedimentare, Roci magmatice. Cele mai impresionante peșteri și doline sunt Cheile Caraşului 9se întind pe o suprafață de 19 km, numărându-se printre cele mai lungi și pustii chei din România) şi peşterile din apropierea acestora (Comarnic, Racoviţa, Ţolosu).

 În apele Parcului Național Semenic – Cheile Carașului sunt întâlnite printre altele păstrăvul, linul şi mreana.  Sunt întâlnite diverse specii de viețuitoare, cum ar fi:

mamifere – reptile, amfibieni și specii de păsări, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul, căprioara, lupul, râsul, jderul de copac, jderul de piatră, viezurele, nevăstuica, dihorul, veverița, liliacul cu aripi lungi, liliacul cu urechi de șoarece, liliacul cărămiziu, liliacul comun, liliacul mediteranean, liliacul mare cu potcoavă, liliacul mic cu potcoavă, pârșul cu coada stufoasă, chițcanul de câmp, chițcanul de apă;

reptile, amfibieni – șarpele de alun, gușterul, șopârla de ziduri, vipera cu corn, șopârla de munte, vipera, izvorașul-cu-burta-galbenă, broasca roșie de munte, broasca mare de lac ,și tritonul de munte etc.;

păsări – acvila de munte, cocoșul de mesteacăn, caprimulgul, șerparul, corbul, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoare neagră, ciocănitoarea de stejar, presura de grădină, șoimul călător, muscarul, viesparul, ciocârlie-de-pădure, pițigoiul sur, pițigoiul de munte, ciocănitoarea verzuie etc.

În ceea ce privește vegetația ierboasă, au fost identificate peste 1000 de plante, dintre care amintim: floarea-semenicului, brândușa galbenă, brândușa de toamnă, șofranul, linumul, vinarița, năpraznica, cimbrișorul de câmp, garofița bănățeană, sânzienele de pădure, crinul de pădure, talpa ursului, carlina, stupitu-cucului, sulițica (Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum, săbiuță (Gladiolus illyricus), poroinic (Dactylorhiza maculata), măciuca ciobanului, pufulița, bumbăcărița, stânjenelul de stâncă etc.

Vegetația lemnoasă impresionează prin suprafețe mari  de fag și alte specii de arbori (brad, molid, gorun, stejar, carpen, cărpiniță, frasin, ulm, ghimpe, cer, mojdrean etc.), care impresionează prin dimensiunile rar întâlnite în alte zone. Tot în zona Parcului Național Semenic – Cheile Carașului sunt întâlnite 33 de specii de orhidee, care s-au dezvoltat datorită climatul submediteranean manifestat în acest perimetru.

Cele mai importante obiective turistice întâlnite aici sunt Cheile Caraşului, Peşterile Comarnic şi Popovăţ, Lacurile Buhui, Mărghitaş, Gozna şi Trei Ape, pădurea de făgete virgine Izvoarele Nerei etc. Tot în apropierea parcului poți vizita: Biserică romano-catolică din Anina (1786), Biserică romano-catolică ,,Maria Zăpezii” din Reșița (1848), Biserica romano-catolică „Înăltarea Sfintei Maria la Cer” din satul Carașova, (1726), Biserica romano-catolică din Brebu Nou, Biserica „Sf. Dumitru” din Teregova (1783), Uzinele de fier Anina, construcție (1858 – 1927), Castrul roman Ad Pannonios de la Tergova etc.

Mihaela – Ștefania Puțeanu

 

 


Posted

in

,

by