Munții Carpați – coloana vertebrală a României

CarpatiMunții Carpați reprezintă un lanț muntos ce urmăresc o traiectorie din Bazinul Vienei continuând pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, României şi Serbiei. Lungimea Munților Carpați depășește pe cea a Alpilor, având însă o altitudine mai mică. Jumătate din lungime se desfășoară pe teritoriul României.

Pe teritoriul Slovaciei întâlnim, cu precădere în nordul țării Munții Tatra, Tatra Mare și Tatra Mică. Datorită peisagisticii și aerului curat s-au construit la poalele acestor munți diverse stațiuni atât pentru relaxare, cât și pentru terapie. La frontiera sudică a Poloniei Carpații includ grupele Tatra și Beskizi.

Pe teritoriul țării noastre, Carpații fac parte din marele lanț muntos alpino-carpato-himalayan, care a apărut în urma orogenezelor alpine. Carpații Românești se află în urma Munților Alpi, cu o altitudine maximă de 2544 de metri, atinsă de Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş.

Carpații au apărut ca urmare a sedimentării rocilor pe fundul Mării Tethys cu milioane de ani în urmă. În urmă cu aproximativ 1,5 milioane de ani în urmă, în timpul periosdei glaciare s-au format văi glaciare în formă de albie.

Pe teritoriul României munții înconjoară în toate cele patru puncte cardinale bazinul transilvănean, fiind denumit în limbajul folcloristic și coloana vertebrală a spațiului românesc.

Carpații sunt împărțiți pe teritoriul spațiului mioritic în trei grupe:

  1. Carpații Orientali – încep de la granița de N cu Ungaria și se desfășoară până la Valea Prahovei. Specifi acestor munți este cel mai lung lanț vulcanic din Europa: Munții Oaș, Munții Gutâi, Munții Țibleș, Munții Călimani, Munții Gurghiului și Munții Harghitei. În această regiune se găsesc numeroase depresiuni, pasuri și ape curgătoare ceea ce ușurează parcurgerea lor. Altitudinea medie este de 1300 de m, vârfurile care depășesc această altitudine fiind Vârful Pietrosu (2303) m și Vârful Ineu (2279) m. Resursele naturale care se găsesc în Carpații Orientali sunt minereuri neferoase și feroase, cărbuni, sulf, ape carbogazoase, păduri și fânețe naturale. Carpații Orientali se împart în trei subgrupe: Grupa Nordică sau Carpații Maramureșului și ai Bucovinei; Grupa Centrală sau Carpații Moldo – Transilvani; Grupa Sudică sau Carpații Curburii.
  2. Carpații Meridionali – situați, partea central sudică a României, încep de la Valea Prahoveiși se termină la Culoarele Timiș – Cerna Bistra. Având cele mai înalte vârfuri dintre cele trei grupe de munți situați pe teritoriul țării noastre, sunt considerați ca fiind cei mai înalți munți: Vârful. Moldoveanu (2544 de m), Vârful Negoiu (2535 de m) și Vârful Parângul Mare (2519 de m). Spre deosebire de Carpații Orientali, Carpații Meridionali sunt săraci în resurse naturale și au puține depresiuni și trecători. Resursele care se întâlnesc în această zonă sunt cărbuni superiori și roci pentru construcții.Carpații Meridionali se împart în patru grupe: Grupa Munților Bucegi; Grupa Munților Făgăraș; Grupa Munților Parâng; Grupa Munților Retezat Godeanu.
  3. Carpații Occidentali – sunt situați în vestul și sud – vestul României și nu depășesc altitudinea de 1850 de m. Din inima lor izvorăsc multe râuri cu un debit bogat.  Carpații Occidentali se împart în trei grupe: Munții ApuseniMunții Poiana RuscăMunții Banatului.
Citește și  Albena - punct ochit, punct lovit!

Clima în zona Carpaților este una răcoroasă și umedă, temperatura modificându-se în funcție de înălțimea munților. Totodată, Carpații prezintă o floră bogată și diversificată, în funcție de condițiile climatice, dar și de înălțime, cuprinzând aproximativ 1300 de specii. Întâlnim păduri de fag, molid, brad, paltin, plop tremurător, mesteacăn, jneapăn, tufișuri pitice, afin merișor etc.

Dacă flora este compusă dintr-o paletă diversificată de arbori și plante, nici fauna nu este de neglijat. În Carpații Românești întâlnim numeroase specii de insecte, pești (păstrăv, lipan), păsări și animale (viperele, cerbul carpatin, ursul brun, râsul, jderul, bursucul, vulpea etc.).

Mihaela – Ștefania Puțeanu