Galați – punctul de confluență a trei provincii istorice ale României

Galați - Sursa aici
Galați – Sursa aici

Galați este reședința și cel mai mare oraș din județul Galați având un număr de locuitori la recensământul din 2011 de 249.732 și fiind cel de-al 8-lea oraș ca mărime al numărului de locuitori din România. Importanța Municipiului  Galați este dată și de amplasarea acestuia pe Dunăre, cea mai importantă  cale de comunicație și transport din Europa.

Primele semne ale unei comunități datează din perioada neolitică, fiind descoperite fragmente din ceramică, ce datează din această eră. De asemenea s-au mai găsit frânturi de obiecte ce aparțin Epocii Bronzului. Comunitatea care s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor, datează din secolele IV – V î. Hr, după cum indică dovezile arheologice. Orașul are o istorie bogată, dar remarcăm faptul că în 1837, el dobândește statutul de port liber (porto-franco), iar după războiul Crimeii din 1854 – 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării.

La doar 15 km de Galați se află județul Brăila, iar la 80 km Marea Neagră. Galațiul reprezintă punctul de confluență a trei provincii istorice ale României: Dobrogea, Muntenia și Moldova. Municipiul Galați este împărțit în: Valea Orașului și alte două terase. Traiul locuitorilor a fost influențat de cel de-al doilea fluviu ca lungime din Europa, Dunărea.

Galati1
Palatul Navigației, Galați

Conform Monografiei lui profesorului Gh. N. Munteanu Bârlad, în Galați se regăsesc două forme de relief: Câmpia Română și Podișul Moldovei, care conferă un  peisaj inedit, cu înălțimi moderate cuprinse între 5 m la sud și 310 m la N. Cele mai importante unități sunt Lunca Dunării, care se împletește cu Lunca Prutului și Lunca Siretului.

Municipiul Galați se găsește sub influențele maselor de aer continental estice, media anuală a temperaturilor fiind de 10 grade C. Cea mai scăzută temperatură a fost înregistrată în 1927, când termometrele au arătat -28,6 grade Celsius, iar cea mai ridicată temperatură a fost înregistrată în 1904, 39 ,4 grade Celsius. Datorită formelor de relief care se găsesc în zona Galațiului, anual se manifestă vânturi specifice zonei numite Băltărețul și Coșava.

Citește și  Complexul arheologic Adamclisi

Mica peninsulă a Dobrogei este înconjurată de ape care au favorizat dezvoltarea portului, văzut ca o etapă importantă din evoluția maritimă a României.

Întrucât, aici se întâlnesc masele de aer cu influențe est-europeană, sudică și atlantică, preponderent întâlnim o vegetație de silvostepă, iar răzleț, în lunci găsim o floră alcătuită din papură, stuf, trestie etc. Datorită hidrografiei existente, întâlnim la suprafața bălților ciulinul de baltă sau lintița, nuferi, săgeata albă, stânjenelul, iar în aria luncilor întâlnim specii de arbori precum   plop, răchită, salcie, arin, etc.

Galațiul este caracterizat de o faună specifică stepei și silvostepei, precum:mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. În apele regiunii pot fi văzuți bibanul și cleanul precum și pești migratori.

Dacă specificul naturii a binecuvântat regiunea Galațiului cu peisaje inedite și vietăți speciale, iată că nici la domeniul culturii cei care poposesc aici nu sunt dezamăgiți. Poți vizita:

  • Biserica Romano-Catolică, ce datează de la 1622;

  • Muzeul de artă vizual, care înglobează primele manifestări de artă contemporană din România;
  • Faleza Dunării – o zonă reprezentativă pentru Galați
  • Grădina Publică
  • Parcul Mihai Eminescu – se spune că poetul poposea deseori aici, iar unii arbori datează chiar din timpul vieții lui Eminescu;
  • Biserica fortificată Precista – este cel mai vechi monument din Galați, fiind construită între anii 1643-1647;
  • Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza – este construită pe locul casei părintești a domnitorului;
  • Palatul Navigației – a fost gândit de arhitectul Petre Antonescu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în prezent funcționând ca Gara fluvială;
  • Teatrul Dramatic Fani Tardini.
Citește și  Fereastra trecutului

Mihaela – Ștefania Puțeanu