Sarmizegetusa – nucleul poporului dac

Sarmizegetusa_Regia_Date generale

Sarmizegetusa a reprezentat atât capitala, cât și cel mai important centru militar, politic și religios al Daciei de dinaintea cuceriri de către romani.

Cetatea este situată în Localitate rurală Grădiștea Muncelului (Județul Hunedoara), în spațiul căreia s-a aflat așezarea română numită Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia, întemeiată de împăratul Traian în 108-110 (Colonia era cea mai înaltă treaptă în ierarhia municipiilor) și care mai târziu, adăugându-i-se și numele capitalei lui Decebal – Sarmizegetusa – a devenit Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. 

Ruinele Sarmizegetusei

Fortăreața, aflată pe vârful unei stânci, avea o incintă de forma unui patrulater ce acoperea 32 ha, închis de ziduri înalte cu creneluri și cu câte o poartă la fiecare latură; în afara zidurilor erau gospodăriile localnicilor, edificiile publice, amfiteatrul s.a. Aici s-a aflat unul dintre cele mai importante sanctuare dacice, denumit Calendarul Circular.

Istoric

În izvoarele, care menționează existența capitalei Sarmizegetusa, se subliniază faptul că fortăreața a cunoscut apogeul în timpul regelui Decebal. După înfrângerea dacilor, romanii au instalat o bază militară în această zonă și au început dărâmarea cetății Sarmizegetusa Regia. La 40 de km distanță s-a construit o nouă colonie romană cu funcția de capitală, denumită Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmizegetusa.

Se estimează că în perioada aceea avea 15000-20000 locuitori, clădiri mari din piatra și cărămidă, unele chiar cu etaj, placate cu marmora, bazilici și temple cu pilaştri și coloane lucrate artistic, străzi pardosite cu lespezi de piatră, o mare diversitate de monumente etc. După retragerea administrației române, orașul a început să decadă, iar venirea hunilor a șters tot ce mai rămăsese din aspectul urban al așezării. Secolele următoare au marcat o cădere totală a măreției de odinioară, localitatea transformându-se într-un câmp de ruine. La sfârșitul secolului trecut, Societatea Arheologică din Deva a întreprins aici cercetări, obiectele de valoare fiind depuse la muzeul din Deva.

Ruinele de astăzi

Astăzi se văd foarte bine urmele zidurilor cetății (care erau lungi de circa 600 m, groase de 1,80 m și înalte de 5m, fiind dublate de șanțuri adânci de 4-5m), ale Palatului Augustalilor (sediul colegiului preotesc „Collegium Augustralium”, de plan pătrat, cu o curte centrală mare în mijlocul căreia se înalță un soclu pe care se așezau diferite monumente în onoarea împăratului; în această curte avea loc adunarea anuală a Consiliului superior al Daciei. O poartă monumentală făcea trecerea din palatul Augustalilor în Forum, ce era divizat (în două părți inegale) de un zid, precum și ale băilor, unui templu, sanctuarelor, clădirilor publice etc.

În afara zidurilor se aflau ruinele ale unor numeroase clădiri și ale unui vast amfiteatru, considerându-se a fi fost cel mai masiv și mai întins edificiu din Ulpia Traiana (88m lungime, 69m latime, 5000 locuri), iar lângă acesta ruinele templului zeiței Nemesis. La Sarmizegetusa s-a organizat un muzeu, în care sunt expuse materiale arheologice descoperite în această fostă capitală a Daciei romane.

Mihaela – Ștefania Puțeanu


Posted

in

,

by