Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești

Mircea cel Bătrân Vezi sursa aici
Mircea cel Bătrân
Vezi sursa aici

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I a fost domnul Țării Românești în perioada 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394/1395. În timpul domniei lui, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I a fost supranumit şi Mircea cel Mare în istoriografia română, datorită dibăciei sale în orânduirea ţării.

Titulatura de Bătrân nu  a fost folosită cu sensul termenului din prezent. La mijlocul secolului al XIV-lea cuvântul bătrân era folosit în cancelaria domnească cu sensul de primul şi, întrucât în Ţara Românescă nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Occident, cu cifre romane, s-a apelat la supranumele cel Bătrân, pentru a sublinia faptul că era primul domnitor cu numele Mircea.

[timed-content-client show=”0:10:1000″ hide=”1:0:1000″ display=”div”]Daca vrei sa scriem un text frumos si despre tine, contacteaza-ne aici.[/timed-content-client]

La urcarea pe tron, Mircea cel Bătrân găseşte o ţară aflată în plină ascensiune economică şi politică, datorită chibzuinţei înaintaşilor săi. Acţiunile sale se vor îndrepta spre dezvoltarea economiei, spre întărirea armatei, consolidarea administraţiei şi construirea lăcaşurilor de cult.

Luarea acestor măsuri a ajutat Ţara Românescă să reziste tendinţei de expansiune a Ungariei şi Poloniei până la gurile Dunării. Mircea este domnitorul care a implementat măsuri prin care a întărit economia ţării. Amintim emiterea de monede cu valori potrivite, încurajarea comerţului cu statele vecine prin încheierea de tratate în plan comercial. Totodată, apar noi surse de venit pentru bunăstarea populaţiei prin deschiderea minelor de aramă şi sare, încurajarea creşterii animalelor şi cultivării cerealelor.

În plan administrativ are loc o creştere a funcţionarilor publici, care sunt însărcinaţi cu adunarea impozitelor, după legi clar definite. Mircea cel bătrân ctitoreşte o serie de bieserici pe întregul teritoriu al ţării, creându-se o şcoală de pictură religioasă. În timul reorganizării statale, Mircea cel Bătrân, pentru păstrarea independenţei ţării încheie alianţe cu ţările vecine. În lupta împotriva Imperiului Otoman, păstrează o legătură puternică cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Ca vasal al Ungariei, domnului Ţării Româneşti i s-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraş, Almaş şi Ducatul de Severin.

Citește și  Atracţiile litoralului românesc

Relaţii strânse a purtat şi cu Moldova, în timpul voievodatului lui Petru Muşat. Mircea cel Bătrân este cel care îl susţine pe Alexandru cel Bun să preia tronul Moldovei în anul 1400. Dibăcia sa în conflictele armate  a făcut ca Ţara Românească să rămână în picioare în faţa atacurilor otomanilor. Memorabilă este bătălia de la Rovine, când în faţa unei armate de 40.000 de soldaţi, Mircea reuşeşte doar cu o armată de 12.000 de soldaţi să-i înfrângă pe turci.

 

Biserica Mănăstirii Cozia (Foto: Cristian Chiriță)
Biserica Mănăstirii Cozia (Foto: Cristian Chiriță)

 

Vor urma o serie de atacuri virulente din partea Imperiului Otoman, ceea ce îl va determina pe Mircea cel Bătrân să încheie, spre sfârşitul domniei, un tratat de pace cu turcii, prin care este recunoscută libertatea Ţării Româneşti în schimbul unui tribut anual de 3000 de piese de aur. După moartea sa, este înmormântat la Mănăstirea Cozia, una dintre ctitoriile sale.

În cei 32 de ani de domnie Mircea cel Bătrân s-a dovedit a fi un bun gospodar, un strălucit diplomat şi un adevărat creştin.

Mihaela – Ştefania Puţeanu