Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 –d. 21 august 1723) este cunoscut în istorie ca fiind un mare cărturar, etnograf, geograf, enciclopedist, filozof, istoric, lingvistic, compozitor, muzicolog, dar și domnitor al Moldovei în perioadele martie-aprilie 1693 și 1710 – 1711. Fiul lui Constantin Cantemir, a urmat la tron în 1693, după moartea tatălui, dar doar pentru o perioadă de o lună întrucât Poarta nu l-a susținut pentru a prelua domnia. Următorii ani i-a petrecut la Constantinopol, timp în care a reprezentat Moldova la Poarta Otomană.
În 1710 este investit de puterea otomană să preia tronul Moldovei, dar având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, întrucât Imperiul se temea de deloialitatea acestuia. Revenirea la domnia Moldovei l-a apropiat de Petru cel Mare și astfel s-a aliat cu Imperiul Rus împotriva otomanilor. Cele două armate au fost înfrânte de turci în Bătălia de la Stănilești din 1711, iar Dimitrie Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia pentru toată viața.
A fost căsătorit cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra, alături de care va avea 5 copii: Antioh ( viitorul scriitor și diplomat rus), Matei, Constantin, Șerban și Maria. După moartea Casandrei se va căsători cu fiica unui general rus, care îi va dărui o fiică, pe Anastasia.
După ce s-a stabilit în Rusia a devenit consilierul personal al lui Petru I și a început să redacteze lucrări pe divere paliere. A contribuit la realizarea unor hărți ale Rusiei în limba latină, cartografieri ce s-au păstrat până în zilele noastre. Este autorul lucrării Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor, în care a susținut cu argumente științifice latinitatea limbii române și formarea poporului daco-român pe teritoriul Daciei. Totodată, lucrarea susține existența celor patru dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân. Ca membru al Academiei din Berlin a încercat să întemeieze o Academie în Rusia.
A murit în 1723, în timpul campaniei lui Petru cel Mare la Marea Caspică și a fost înmormântat în biserica Sf. Nicolae de la Dimitrovsk, în Rusia.
În 1935 Nicolae Iorga reușește să aducă osemintele lui Dimitrie Cantemir la biserica Trei Ierarhi din Iași, pe raclă scriindu-se „Aici, întors din lunga și pre greaua pribegie înfruntată pentru libertatea țării sale, odihnește Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.
Activitatea lui Dimitrie Cantemir este apreciată și peste veacuri. Acum 4 decenii, în România a fost regizat filmul Cantemir și Muschetarul roman, iar în Republica Moldova filmul Dimitrie Cantemir și Vlad Ioviță.În 2003 un parc din Capitala Turciei a primit numele lui Dimitrie Cantemir, iar 5 ani mai târziu a fost inaugurat la Istambul Muzeul Dimitrie Cantemir.
Mihaela – Ștefania Puțeanu
Articole înrudite:
Constantin Brâncoveanu – sfântul domnitor al Țării Românești
Alexandru Ioan Cuza – simbolul înfăptuirii României
Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul
Sibiu – prima capitală culturală europeană din România
Ferdinand I – regele Marii Uniri de la 1918
Carol I – începutul Dinastiei Regale în României
Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești
Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea
Mănăstirile Bârsana și Săpânța-Peri – simbolul veșniciei maramureșene
Arad – mica vienă de pe Mureș
Moldova (statul feudal)
Academia Română
George Apostu – eliberarea de realismul convenţional
Școala Ardeleană – un suflu al emancipării românilor