No image available

Programul Eliza

Joseph Weizenbaum și pattern-matching-ul

Programul Eliza este primul program de prelucrare a limbajului natural și a fost scris de către profesorul Joseph Weizenbaum (8.01.1923 – 5.03.2008), între 1964 și 1966 la MIT. ELIZA operează prin prelucrarea răspunsurilor utilizatorilor cu ajutorul unor scripturi. Prima simulare “DOCTOR” a fost realizată de psihiatrul Carl Rogers. Programul fost implementat folosind un model simplu de pattern-matching (tehnici de potrivire de șabloane), având o bază de date simplă. Softul genera o conversație intre un „cleverbot” și un utilizator.  De exemplu, dacă utilizatorul spunea „Mă doare capul.”, programul returna „De ce spui că te doare capul?” . Un posibil răspuns la „Mama mea mă urăște.” ar fi „Cine altcineva din familia ta te urăște?”. Despre Joseph Weizenbaum s-a făcut în 2010 și un film documentar, numit Plug and Play, în regia lui Jens Schanze, în care omul de știință germano-american își joacă primul rol. După numele creatorului Elizei, se decernează și premiul Weizenbaum.

Cum funcționează programul Eliza?

ELIZA primește multe scripturi, fiecare dintre ele prelucrează răspunsurile utilizatorilor prin utilizarea parsării simple și înlocuirea cuvintelor în șabloane prestabilite. Astfel, Weizenbaum a dorit să creeze ceva destul de simplu, care nu va avea obligația de a avea cunoștințe reale și, prin urmare, de a ocoli problemele legate de procesarea limbajului natural sau orice fel de semantică. Weizenbaum nu a avut intenția de a crea un sistem de programare neurolingvistică (NLP), proiectul ELIZA trebuia să fie ceva foarte simplu, aproape un program de jucărie.  Programarea neuro-lingvistică a fost creația lui Richard Bandler, din jurul anului 1976. Principiile sale se bazează atat pe cunostințe din domeniile programării, dar și pe teoria informației, teoria comunicării, psihologie normală și clinică. NLP explorează atât relația dintre felul în care gândim (neuro) dar și modul în care comunicăm din punct de vedere lingvistic, dar și din punct de vedere comportamental și emoțional.

Citește și  De ce să publici în revista BRAIN ?

Eliza a fost implementat pentru prima dată în limbajul SLIP (Symmetric List Processor), un limbaj declarat de însuși Weizenbaum ca o extensia a lui FORTRAN (FormulaTranslating System) cu o procesare mai buna a listelor dublu înlănțuite. Pentru acele vremuri, programul Eliza a fost revoluționar din multe aspecte, mai ales că în acele vremuri interfețele cu utilizatorul nu erau tocmai populare. Chiar dacă inteligența a fost percepută mai mult ca o iluzie, adevărul este că aceeasta a fost prima interfață autentică dintre om și mașină, încercând de a utiliza limbajul natural. În final, ceea ce a fost mai interesant despre ELIZA nu a fost atât implementarea implicită sau caracteristicile sale care au fost destul de simple, cât reacția publicului la acest program, care a stârnit o adevărată fascinație în ceea ce privește sistemele inteligente.

Reacții în urma apariției programului Eliza

Așa cum Weizenbaum a descoperit, mulți dintre cei care au experimentat programul ELIZA s-au atașat emoțional de el.  Ulterior a devenit un adevărat fenomen, fiind numit și “Efectul Eliza”, tendința oamenilor fiind aceea de a confunda greșit anumite comportamente ale calculatoarelor cu comportamente umane.

Importanta programului Eliza

Acest program a avut un impact considerabil asupra jocurilor de calculator adăugându-se interfețe pentru domeniul design-ului. Don Daglow a scris o versiune îmbunătățită a programului numit Ecala, pe un mini-computer la universitatea Pomona înainte de a scrie un joc de calculator de rol, numit Dungeon (1975). Ambele aceste jocuri au apărut aproximativ nouă ani după originalul ELIZA.

Eliza Laiu

Bibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/ELIZA

Despre Programarea neuro-lingvistica ( NLP )

http://www.cs.umd.edu/class/fall2012/cmsc828d/oldreportfiles/guha1.pdf