Științele Cognitive – definiție, trăsături

Științe CognitiveŞtiinţele cognitive sunt rezultatul încercării de a pune împreună munca de cercetare din mai multe domenii distincte: psihologie, inteligență artificială, lingvistică, filosofie, știinţe neuronale („Neuroştiinţe”-a nu se confunda cu neurologie), educaţie şi antropologie.

Istoria disciplinii începe încă din 1976, cu fondarea revistei academice „Cognitive Science”. 

Științele cognitive reprezintă studiul comportamentului uman şi inteligenţa, în special cu construirea de teorii care pot explica diferitele aspecte ale ei.

În mod ideal, aceste modele sunt încorporate întro simulare care se comportă, în condiţii similare, asemănător cu oamenii. Ştiinţele cognitive sunt utilizate ca metodă fundamentală pentru a manipula informația cu instrumente împrumutate de la știința de prelucrare a informației.

De exemplu, teorii sunt adesea exprimate în termeni de diagrame (scheme). Ei nu încearcă explice în detaliu cum se întâmplă în procesele neuronale, în cazul în care sunt situate. 

Ştiinţele cognitive sunt formate din mai multe discipline de cercetare, inclusiv psihologia, inteligența artificială, filozofie, neuroștiințe, lingvistică şi antropologie. Aceasta se întinde pe mai multe nivele de analiză, de nivel scăzut de învăţare şi mecanisme de decizie logică şi de planificare la nivel înalt. Conceptul fundamental de ştiinţă cognitivă este „gândirea poate fi cel mai bine înțeleasă în termeni de structuri de reprezentare în minte şi  procedurile computaţionale care operează pe acele structuri.

Științele cognitive sunt un domeniu dinamic și divers de cercetare în cazul în care mai multe paradigme interacționează într-o sinergie interdisciplinară. Modelarea și abordarile de calcul pentru a studia funcțiile cognitive a condus la direcții de cercetare suplimentare, cum ar fi inteligența artificială și robotica clasică, conexionismul și retele neuronale.

Dezvoltarea în România a cercetării în inteligenţă computaţională, este în strânsă legătură cu ştiinţele cognitive ca domeniu interdisciplinar de cercetare, și trebuie interpretată și susținută ca una din căile de a creşte competitivitatea ştiinţifică şi economică internaţională a ţării.

Inteligenta artificiala  presupune studiul fenomenelor cognitive în maşini. Unul din scopurile practice ale inteligenței artificiale este pună în aplicare aspectele legate de inteligenta umană în calculatoare. Computerele sunt utilizate pe scară largă, de asemenea, ca un instrument cu care studiază fenomenele cognitive. Modelarea utilizării simulării pentru a studia cum inteligența umană poate fi structurată. 
Există unele dezbateri în domeniu cu privire la faptul că dacă mintea este vizualizată cel mai bine printr-o gamă foarte mare de elemente mici dar individual slab (adică neuroni), sau ca o colecţie de structuri de nivel superior, cum ar fi simboluri, scheme, planuri şi norme.
Folosirea conecționismului pentru a studia mintea, întrucât acesta subliniază calculele simbolice. O modalitate de a vedea problema este de a simula exact un creier uman pe un calculator fără a simula precis neuronii care compun creierul uman.
Multe metodologii diferite sunt folosite pentru a studia știinţele cognitive. Ca domeniul de interdisciplinaritate, cercetarea presupune adesea împărțirea în mai multe domenii de studiu, bazându-se pe metodele de cercetare din psihologie, neuroştiinţele, calculator ştiinţă şi sisteme de teorie.
Diana-Elena Melinte