Traseul celor Trei Fortificații, un drum al întoarcerii în timp

[timed-content-client show=”00:03:500″]
traseul_celor_trei_fortificatii (49)
[/timed-content-client]

România, un loc contestat și admirat, o țară despre care astăzi părerile sunt împărțite, unele nu chiar apreciabile la adresa ei; o țară etichetată adesea în mod eronat. România, o patrie măcinată de războaie, de foamete, de boală, care, asemenea păsării Phoenix, a renăscut mereu din propria ruină. Am rezistat ani de-a rândul asupririlor, traiului anevoios și cu toate astea, am reușit sa ne facem remarcați în lumea sportului, a teatrului, a științei, a culturii.

România, covata din care s-au înălțat oameni de vază ai lumii, încântă totodată și prin mirajul pitoresc, care, cu modestie, așteaptă să fie străbătut atât de proprii cetățeni, cât și de celelalte neamuri. Este o țară, care păstrează, încă, trecutul și îl relevă celor care vor să îl cunoască.

Bineînțele, că echipa Edusoft se încăpățâneză să cunoscă România și, în același timp să o facă cunoscută și celorlalți. Ei, și cum am fi putut noi omite orașul care a fost cândva capitala țărilor române- Alba Iulia?

traseul_celor_trei_fortificatii (3)Odată ce ai ajuns pe plaiul albaiulian, nu-ți vei ierta niciodată omiterea Traseului celor Trei Fortificații. Dat fiindcă nu-mi doream să fiu bântuită  de această ignoranță întreaga-mi viață, am luat la pas Traseului celor Trei Fortificații.

[timed-content-client show=”00:20:500″ hide=”00:40:500″]Click aici daca vei sa citesti despre Cetatea Alba Carolina.[/timed-content-client]

Inițial, pare simplu. De îndată ce ajungi în Cetatea Alba Carolina, te sfătuiești cu indicatoarele și iată-te la locul cu pricina. Intri, plătești biletul de intrare și…ce să vezi? Începe să plouă!! Renunți pentru moment, până ce ploaia va sta locului. După ce volbura norilor se risipește, te îndrepți cu un zâmbet larg spre locul de vizită și… un nene îți atrage atenția: nu mai poți vizita!! Cum? De ce? Simplu! Are loc o cununie civilă!!! Măi sa fie, asta nu-i a bună!!

Dar, ce pot face? Mă pitesc în brațele unui nene de bronz și aștept…traseul_celor_trei_fortificatii (2) Și aștept… și… în sfârșit cununia se încheie. Într-un final, răbdarea mea este satisfăcută și îmi pot începe vizita nestingherită.

Citește și  Cel mai iubit dintre pământeni - metafora unei vieți de om

Pătrund prin Poarta Monetăriei și deja peisajul medieval îmi stârnește interesul. Monetăria a funcționat începând cu prima jumătate a anilor 1600, aici fiind bătute monede de aur, argint și cupru. Păcat că astăzi nu mai funcționează, îmi spun în gând, căci vântul s-a cam instalat în portofel și nu mi-ar fi stricat niște monede în plus. Resemnată parțial pătrund pin Poarta de Sud a Castrului Roman, construită de legiunea a XIII-a, în 106. An ce coincide cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Daco – Roman, dacă nu mă înșeală memoria.

Las în urmă amănuntele istorice învățate în gimnaziu și privirea-mi se izbește de tabăra militară specifică zilelor noastre. Terasa-restaurant reprezintă un bun prilej de a mă odihni nițel și de a admira platforma de artilerie și peisajul, în timp ce aștept ghidul pentru a-mi face intrarea în interiorul Bastionului Sașilor.

De îndată ce călăuza își face apariția, parcurg un traseu, care cuprinde patru săli.

Sala Armelor a funcționat inițial ca și cameră de gardă, fiind transformată ulterior în brutărie. În prezent ești încântat de aspectul de cameră de gardă și cu multă pioșenie saluți și te îndrepți spre următoarea cameră.

Cea de-a doua sală, Sala Vestigiilor Romane, păstrează (ne explică ghidul) o porțiune din zidul castrului roman, peste care s-au suprapus zidurile cetății medievale și cele bastionare, un fel de ,,stalactită istorică”. 🙂

traseul_celor_trei_fortificatii (23)

Mă adâncesc și mai mult în mirajul epocii și pășesc printre mobiliere, arme, steaguri și simboluri ale cavalerilor templieri – camera de gardă a bastionului Sala Cavalerilor Templieri.

Capitulez în fața reconstituirii fidele a Bastionului Sașilor tocmai în Sala Capitulară,o încăpere care continuă descrierea caracteristicilor Ordinului Cavalerilor Templieri cu săbii, steaguri, scuturi specifice legendarilor cavaleri.

După o lungă zăbavă în interiorul Bastionului Sașilor ies la lumina zilei întrebându-mă: Oare ce-mi mai rezervă acest traseu?

Citește și  Dionisie Pop Marțian – economist și statiscian român de valoare

La o aruncătură de băț zăresc conturul unui eșafod ce are schițat la orizont turla bisericii Mihai Viteazul. Un eșafod ce reconstruiește de ani și ani scena supliciului liderilor răscoalei țărănești Horea şi Cloșca. O imagine sumbră, nu?traseul_celor_trei_fortificatii (10)

Părăsesc eșafodul în pași alerți și încerc să-mi îmi îmbăt privirea cu verdele crud al ierbii ce îmi răsare în cale.

Dar, nu mult îmi ia până ce rațiunea îmi este zguduită de o altă priveliște sumbră: temnița – un loc de surghiun pentru cei care erau interogați.

Iar ca macabrul să fie perfect, tot în interiorul celor Trei Fortificații, mai spre ieșire, se găsește celula în care a fost întemnițat conducătorul răscoalei țărănești din 1784-1785, Horea.

Sunt locuri care te înfioară, însă, trebuie să le acceptăm ca pe realitatea de odinioară. De îndată ce ieși din celula lui Horea, priveliștea pe care o cuprinzi cu ochii îți mai animă starea de spirit. De pe terasa Porții a III-a, poți admira Cetatea Alba Carolina în toată splendoarea. Instantaneu îți saltă sufletul (dar și trupul) de bucurie.

Un loc de graniță al confluenței dintre trecut și prezent, Traseul celor Trei Fortificații reprezintă o reconstituire a trecutului istoric al poporului român. E o priveliște ce ți se va întipări în memorie dar și în suflet pentru mult timp; un loc care merită vizitat iar și iar.

Mihaela – Ștefania Puțeanu