Într-o zi caniculară, în care cei mai mulţi tânjesc după răcoarea unui cocktail cu umbreluţă pe marginea unei piscine, noi am căutat relaxarea în cel mai fain loc din Roman. Căci spuneţi voi de nu e fiţă să ai acces într-o bibliotecă încă nedeschisă publicului! Ehe, ia nu mai visaţi la bikini, ci puneţi mâna pe-o carte, căci într-însa sălăşluieşte înţelepciunea cu care puteţi ieşi la agăţat, domnilor! Luând în calcul ăst sfat înţelept, m-am prefăcut şi eu că cei 22 de ani ai mei nu-mi mână gândurile la distracţie, ci la desfătare întru cultură… Mi-am făcut curaj cu două shot-uri de apă, şi-am tras de urechi filoloaga din mine, să păşească finuţ în templul cuvintelor.
Însă odată închisă în urma mea uşa masivă de la intrarea în casa Vasile Ioachim, s-a rupt firul gândurilor de vară, căci m-a înghiţit cu totul un farmec pe care nu mă aşteptam să-l întâlnesc. Lumea oraşului şi interiorul bilbiotecii George Radu Melidon se unesc într-un oximoron divizat de o uşă. Două lumi, una lângă alta, băteau frapant în ochii mei, acum prea ocupaţi cu dimensiunea culturală încapsulată de ziduri cu greutate istorică. Conştiinţa de sine evadează în uitare în faţa unei frumuseţi care te lasă cu gura căscată. Ochii devin ferestre permeabile prin care se absoare cu sete hrana sufletului. Sunt un punct rătăcit într-un noian de poveşti închegate în culori, în ale cărui relief alunecă privirea ameţită de detalii. Unde să pătrund întâi, când fiecare colţ se scaldă în valuri hiperbolice de splendoare?
Păşesc plutind pe-un coridor cu frumuseţi abisale, ce pare desprins dintr-un palat ceresc. E un spectacol de nuanţe născute din îmbrăţişarea culorilor, ce se încheagă într-un tablou mirobolant. Pictura se prelinge pe suflet, izvorând dintr-însa un univers artistic, care înfăţişează însuşi paradisul. Pătrund tot mai adânc în inima acestei podoabe arhitecturale şi mă cufund în admiraţie, rătăcind cu privirea în decorul răpitor al cadrului luxuriant. Parfumul unor file vechi, păstrate ca mari podoabe pe raft, îmbăiază simţurile, încununând splendoarea cu abisuri de înţelepciune. Ghicesc în minte gândul de la sosire, când paşii mă purtau spre o bibliotecă. N-ai timp să cauţi mii de pagini scrise, căci cugetul se risipeşte în valuri de uimire surdă, ce inundă spiritul de cum păşeşti întâiaşi dată înăuntru. Te uiţi în jur şi te uiţi pe tine, contopit de mirare. Dar comoara ce sălăşluieşte discret printre întinderi artistice se dezvăluie ca o nouă dăruire, prinzând ochiul într-un dans al şirurilor nesfârşite. Soldăţei ai cunoaşterii alcătuiesc o armată de universuri în coperţi legate. Cinste îi face cărţii acest loc căruia cartea-i face cinste!
M-am cufundat într-o fericită visare, uitând că sunt un intrus grăbit, venit dintr-o lume superficială. Din minte mi s-a şters demult amintirea realităţii, şi pare că mi s-a produs în suflet o metamorfoză. Într-o zi caniculară, în care cei mai mulţi tânjesc după răcoarea unui cocktail cu umbreluţă pe marginea unei piscine, eu aş vrea să mai zăbovesc în templul cuvintelor din Roman. Dar păşind pragul spre oraşul dogoritor, m-am prefăcut şi eu că cei 22 de ani ai mei nu-mi mână gândurile la desfătare întru cultură, ci la distracţie…
Gabriela Tăbăcaru
Articole înrudite:
Palatul Culturii din Iaşi
Vizită la Palat
Catedrala Mitropolitană din Iaşi
Popas în timp
Minunea din Paris
Târgovişte – capitala Țării Românești
Tezaurul din Fălticeni
Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității
Vizita bătrânei doamne
Minitrip cultural în județul Iași (I) – Palatul Culturii
Minitrip cultural în județul Iași (III) – Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Portul popular românesc
Crâmpei de prospeţime în Roman
„Te pupă Jean!” …un Jean din altă ligă