Palatul Culturii din Iaşi

Palatul Culturii din Iasi
Palatul Culturii din Iasi. Sursa: commons.wikimedia.org

Palatul Culturii din Iaşi este o expresie a romantismului în arhitectura oficială, fiind construit între anii 1906-1925 în stil neogotic, şi inaugurat în 1926 de către al doilea rege al României moderne, Ferdinand de Hohenzollern. Se distinge a fi cea mai importantă creaţie a lui I. D. Berindei, arhitect român, format la şcoala pariziană.

Deşi are un aspect arhaicizat, clădirea este dotată cu facilităţi considerate a fi ultramoderne în epoca în care a fost ridicat, incluzând iluminatul electric, încălzitul pneumatic, termostate, ventilaţii, aspiratoare pornite de la subsol etc. La construcţie s-au folosit materiale uşoare şi mai puţin costisitoare, iar arhitectul Berindei, ținând cont de cele 14 incendii care au afectat clădirile anterioare Palatului, a ignifungat lemnăria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperiș utilizând un material special, denumit eternită.

Palatul a fost utilizat drept cazarmă a trupelor germane și sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar până în anul 1955, când găzduit unele dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară, reunite sub denumirea de Complexul National Muzeal Moldova din Iaşi, clădirea a servit drept Palat Administrativ şi de Justitie.

În interior, în aripa vestică a parterului Palatului Culturii, se află continuatorul Muzeului de Antichitati, înfiinţat de Orest Tafrali, în 1916, şi anume Muzeul de Istorie a Moldovei. Tot la parter, dar în aripa estică, este găzduit Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii “Ştefan Procopiu”, ale cărui baze au fost pune încă din 1955. La etaj pot fi admirate galeriile de artă europeană şi românească ale Muzeului de Artă, continuatorul celei mai vechi pinacoteci din ţară, ce datează din anul 1860, şi cuprinde donaţii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, A. Donici, V. A. Urechia şi Costache Negri. Ultimul, dar nu cel din urmă, Muzeul Etnografic al Moldovei este situat în aripa vestică a Palatului Culturii, la etajele I şi al II-lea. Acesta datează din anul 1943 şi înglobează elemente ale civilizaţiei tradiţionale, cuprinzând obiecte vechi de peste 100 de ani.

Pe lângă incontestabila valoare istorică şi culturală, acest edificiu se remarcă şi prin deosebitele elemente ale arhitecturii sale. Faimos este ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii, acestea având diametrul de 3,25 şi fiind decorate cu vitralii mici, ce reprezintă cele 12 zodii. De menţionat sunt, de asemenea, cele 8 copote din turnul Palatului, ce reproduc „Hora Unirii” la fiecare oră exactă. Melodia este înregistrată pe un tambur cu 69 stifturi, amintind nu doar „Unirea cea mica” din 1859, ci si „Unirea cea mare” din 1918.

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, realizată la Paris, conform schiţelor lui Gh. Asachi, de către Em. Fremiet, reprezintă unul dintre elementele decorative fundamentale care alcătuiesc frumuseţea arhitecturală a monumentului. Statuia se află în faţa Palatului Culturii, fiind dezvelită în 1883. Cu ocazia acestui eveniment, Mihai Eminescu a scris celebra „Doina”. Aceasta dată marchează, de asemenea, prilejul cu care Regele Carol I a dăruit doua tunuri „Krupp”, trofee din Războiul de Independenţă, cucerite de Regimentul de dorobanti din Copou (una din cele sapte coline ale Iasului).

În luna august a anului 2008 au fost demarate lucrările de reparare şi consolidare a Palatului Culturii. Degradările s-au accentuat după cutremurul din 1986, ce a provocat fisuri, crăpături și deteriorări pe importante suprafețe din pereți, tavane și la nivelul elementelor ornamentale. La jumătatea lunii aprilie a acestui an (2016), Palatul Culturii își va deschide porțile pentru publicul vizitator, oferind expoziții temporare de excepție, cu piese din patrimoniul celor patru muzee din cadrul Complexului Muzeal Moldova. Deşi monumentul are 298 de încăperi, cu o suprafață de aproximativ 36.000 metri pătrați, iubitorii de artă și istorie nu vor avea prilejul de a vizita toate sălile, ci doar camerele amplasate la stânga și dreapta intrării de la parter, iar la primul etaj va fi deschisă Sala Voievozilor și alte câteva camere.

Gabriela Tăbăcaru