La 10 kilometri in estul Braşovului se contureaza locul denumit în limba latină si în dialectul săsesc Muntele Mierii. Un suflu legendar se abate peste aceste meleaguri, spunând că odihinioară aici se aflau o multitudine de prisăci de albine, de unde localncii produceau o mare cantitate de miere, aliment foarte valoros în perioada de schimb din Evul Mediu.
Cetatea Hărmanului este atestată în această zonă de la 21 martie 1240, aşadar, la o diferenţă de 15 ani de la alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii.
De altfel, într-un document redactat la acea perioadă, regele maghiar Béla al IV-lea preciza: am hotărât să dăruim sfântului și venerabilului convent al mănăstirii cistercienilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Bârsa în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara, Sînpetru, Hărman și Prejmer cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele. Prin urmare, cistercienii au consolidat biserica, urmând ca după 200 de ani să fie construită şi fortificaţia ce o împrejmuieşte.
Interiorul bisericii se prezintă sub o formă heteroclită, combinând o serie de elemente cisterciene, precum ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt, cu o gamă variată de elemente aparţinând unor perioade diferite. Iniţial, nava cetrală a fost acoperita de un tavan, însă în anul 1595 aceasta a fost boltită, în urma unui incediu ce a devastat întreaga regiune.
Totodată, arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt. Colaterala rasăriteana impresionează printr-un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic. Vizibilă actualmente parţial, fresca bisericii acoperea integral toţi pereţii.
Portalul principal al cetăţii are pictat pe luneta sa, pe un fundal albastru-cobalt, un pelican ce îşi hrăneşte puii cu propria carne – simbol al sacrificiului suprem. De o parte şi de alta a acestuia se află două turnulețe sub formă de sacnasiu, care adăpostesc scările spiralate ce se îndreapta către tribune.
O notă de autenticitate rezidă în supraetajarea turnului-clopotniţă, care, datorită înălţimii sale de 32 m se înscrie în fruntea celor mai înalte turnuri din Ţara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian, iar la nivelurile trei şi patru prezintă câte trei nișe cu metereze, clopotele fiind situate la cel de-al cincilea nivel. Nivelurile superioare, realizate din tuf calcaros, au fost adăugate două secole mai târziu. În plus, un alt element semnificativ îl constituie orologiul cu un singur arătător, ce datează din secolul al XVI-lea.
Fortificaţia bisericii, cu ziduri de o grosime de 12 m, era înconjurată odinioară şi de un şant cu apă. Incinta prezintă şapte turnuri devansate, iar in partea de sus zona era acoperita cu un drum de strajă prevăzut cu găuri de turnare, prin care cei ce apăreau cetatea, în cazul uni atac, puteau turna smoală încinsă sau puteau arunca pietre.
Demn de menţionat este că Cetatea Hărman adăposteşte între zidurile sale, mai exact în cadrul bisericii, Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial, ridicat prin strădania lui Ioan Corbu și a soției sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei celor 71 de eroi români, căzuţi în cele Două Războaie Mondiale.
Adelina-Mihaela Poenaru
Articole înrudite:
Cetatea Prejmer
Cetatea Râşnov
Palatul Cuza din Ruginoasa
Piaţa Unirii din Cluj
Mănăstirea Suceviţa – verde de smarald
Mănăstirea Moldoviţa
Biserica Codlea
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş
Mănăstirea Voroneţ – azurul unui colţ de slavă
Palatul Mogoşoaia – emblemă a stilului brâncovenesc
Alba Carolina – sacralitate și istorie
Pe stil vechi
Biserica „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Tămăşeni – o punte între sacru şi profan
Ştefan cel Mare – apărătorul creştinătăţii