Palatul Mogoşoaia – emblemă a stilului brâncovenesc

palatul mogosoaia15 km despart Bucureştiul de un edificiu istoric de o deosebită preţiozitate culturală – Palatul Mogoşoaia, denumire provenită de la văduva boierului Mogoş, în posesia căruia se afla terenul pe care a fost construit. Prestigiosul complex ce se înfăţişează astăzi sub privirile vizitatorilor se compune din clădirea propriu-zisă, curtea cu turnul de veghe, cuhnia, casa de oaspeţi, gheţăria, cavoul familiei Bibescu, dar şi Biserica Sfântul Gheorghe adăpostită lângă zidurile curţii.

Conform datelor istorice, Palatul Mogoşoaia a fost construit până în anul 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stilul arhitectural ce-i poartă nume: stilul brâncovenesc, aplicat, de asemenea, în construcţia unui palat al voievodului la Potlogi. Pisania de pe latura estică a palatului relevă faptul că lucrarea a fost finalizată la 20 septembrie 1702, neexistând însă o dată concretă a începerii acestui demers.

Anul 1714 reprezintă anul ce a culminat cu executarea familiei Brâncoveanu, ceea ce a dus la confiscarea palatului de către otomani şi transformarea acestuia în han. Ulterior, clădirea este răscumpărată de Ştefan Cantacuzino, revenind în posesia banului Constantin Brâncoveanu, nepot al domnitorului, până la începutul secolului al XIX-lea.

Războiul ruso-turc (1768-1774) s-a succedat cu dezastre din partea turcilor asupra Palatului Mogoşoaia, întrucât Brâncoveanu şi-a manifestat sprijinul faţă de ruşi. O nouă devastare a edificiului se petrece în timpul revoluţiei de la 1821, moment în care ultimul urmaş al familiei, Grigore Brâncoveanu, fuge la Braşov, iar pandurii atacă palatul. Moartea lui Grigore a însemnat trecerea palatului în proprietatea fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat, care se căsătoreşte cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Aflat în folosinţa acestei familii, Nicolae Bibescu este cel care, între anii 1860-1880, a iniţiat procesul de renovare, consolidând totodată în parcul palatului cavoul familiei și vila Elchingen din imediata apropiere. O lungă perioadă de timp Palatul Mogoşoaia s-a aflat în administraţia succesorilor acestei familii, urmâbd ca în 1949 să fie naţionalizat. Anii ce s-au scurs până în 1957 au constituit un destin tragic pentru prestigioasa clădire, suferind atrocitatea a numeroase devastări, în urma cărora preţioase colecţii de arta au fost furate şi dezmembrate. O amplă restaurare va avea loc totuşi începând cu anul 1977.

Citește și  O briză răcoroasă sau un strop de căldură?

Actualmente, în clădirea principală a Palatului Mogoşoaia se disting o serie de particularităţi arhitecturale specifice stilului brâncovenesc. Astfel, la primul etaj al clădirii pot fi observate apartamentele familiei princiare, accesul realizându-se prin intermediul unei scări exterioare ce pleacă din curte către balconul amplasat pe faţadă. La parter se află camerele servitorilor, iar la subsol este prezentă o pivniţă cu un tavan format din patru domuri. Faţada din partea ce dă spre lac deţine şi ea o notă de autenticitate, având o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade.

La rândul său, cuhnia sau bucătăria brâncovenească este amplasată în curtea palatului, cu patru turnuri de aerisire. Turnul porţii străjuieşte intrarea în curte, în el putându-se urca printr-o scară exterioară.

Fundamentată după 1880, Capela Gheorghe Bibescu reprezintă locul de veci al acestei familii, alături de prinţii Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Lângă turnul porţii, în afara zidurilor palatului, dăinuieşte Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi adăpost pentru mormântul lui George-Valentin Bibescu. De asemenea, în interiorul acesteia se regăseşte tabloul votiv ce-l înfăţişează pe Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi.

Ce înseamnă, în definitiv, stil brâncovenesc? Palatul Mogoşoaia constituie emblema incontestabilă a arhitecturii de acest tip, ce excelează prin expresivitatea volumului arhitectonic al scărilor exterioare, al loggiilor şi foişoarelor ce conferă un aspect deosebit de pitoresc faţadelor. Bogăţia ornamentelor ce împodobesc ancadramentele, coloanele şi balustradele prezintă o vadita influenţă barocă, prin prezenţa motivelor vegetale compuse în vrejuri. Planurile sunt elaborate astfel încât să dea naştere unor proporţii zvelte, armonioase, iar boltirea se realizează majoritar în semicilindru sau cu cupole semisferice. În plus, elementele de decor sunt adesesa fie sculptate în piatră, prezentând numeroase motive florale, fie aplicate sub forma unor reliefuri din stuc, integrând ornamente de natură orientală.

Citește și  Mănăstirea Sinaia - Catedrala Carpaţilor

Martor al unei zbuciumate istorii, Palatul Mogoşoaia constituie totuşi, deopotrivă, cea mai reprezentativă şi cea mai bine conservată reşedinţă a lui Constantin Brâncoveanu, încărcată de o largă paletă de elemente ale arhitecturii brâncoveneşti. Monument istoric deosebit de important şi spectaculos obiectiv turistic, Palatul de la Mogoşoaia îşi înalţă triumfător zidurile, spre a delecta privirile iscoditoare ale vizitatorilor.

Adelina-Mihaela Poenaru