Biserica Sfântul Nicolae din Densuş

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Mândrul ţinut al Haţegului, răsfăţat de împrejurimile falnice ale Retezatului, ne dezvăluie în localitatea Densuş deosebita frumuseţe a unui lăcaş de cult ortodox fără pereche în toată românimea, după cum afirma Nicolae Iorga. Astfel, Biserica Sfântul Nicolae, construită in secolul al XIII-lea, se înalţă semeaţă în rândul celor mai vechi biserici de rit bizantin din ţara noastră.

Clădit conform unui plan pătrat, lăcaşul de cult a fost consolidat pe ruinele unei construcţii din Antichitate. Se consideră că biserica deţine o înfăţişare ciudată, întrucât zidurile sale sunt alcătuite din pietre fasonate aduse din ruinele cetăţii învecinate, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ceea ce-i conferă o puternică amprentă stilistică a romanicului târziu. În plus, la diferite nivele ale zidurilor se observă motivul arhitectonic în dinţi de ferăstrău.

Preţioasele fragmente de pictură murală, ce pot fi observate astăzi, vădesc o legătură strânsă cu picturile epocii din Ţara Românească. Datele istorice ne menţionează faptul că zugrăveala a fost realizată în anul 1443 de către o echipă de meşteri foarte pricepuţi, în frunte cu Ştefan –unul dintre primii zugravi români cunoscuţi. Supusă cotropiturilor turceşti, vechile picturi bizantine poartă însemne ale vandalizării duşmanilor, ce au scos ochii sfinţilor pictaţi. Un element surpriză îl constituie, de asemenea, straniul anumitor icoane ce-l înfăţişează pe Mântuitor în constum popular românesc sau redau scena schingiuirii apostolului Toma.
Criticul George Călinescu realizează o scurtă descriere a bisericii din Densuş, în accepţia sa fiind o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne.

Istoricii susţin că această biserică a fost ridicată pe rămăşiţele templului în care romanii ajunşi în Dacia obişnuiau să aducă sacrificii, închinându-le zeului Marte. Însă, preotul Alexandru Gherghel, ce oficiază aici slujbele religioase de peste 15 ani, afirmă că acest loc poartă amprentele unor vremuri de o mai mare vechime, şi anume ale dacilor ce aveau altare închinate zeului Zalmoxe. Argumentele care vin în susţinerea ideii că aici ar fi existat iniţial un templu păgân rezidă, de altfel, din anumite indicii, precum: orientarea altarului mai aproape de partea sudică decât cea estică, după cum este firesc, forma acoperişului, care, privit dintr-un unghi lateral, se conturează sub forma unui porumbel, precum şi prezenţa a doi lei de piatră deasupra altarului, aşezaţi coadă în coadă.

Citește și  Vizită la Palat

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş figurează din anul 1991 pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO, aflându-se momentan într-un proces de renovare.

Adelina-Mihaela Poenaru