Cetatea Prejmer

Sursa: www.ici.ro

Biserica fortificată din comuna Prejmer, judeţul Braşov îşi înalţă triumfătoare zidurile începând cu anul 1218 datorită Ordinului Cavalerilor Teutoni. Acest impunător edificiu evanghelic este construit pe baza unei vechi bazilici romane, ansamblul său, format din biserică, incinta fortificată, un drum de apărare, două turnuri, două bastioane şi un turn de poartă a fost declarat în anul 1999 monument istoric important al ţării noastre.

Primind drepturi asupra acestui teritoriu, cavalerii teutoni ridică lăcaşul de cult în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârța. Precum majoritatea monumentelor din Transilvania, şi Cetatea Prejmer a fost supusă anumitor intervenţii, însă lucrările de restaurare, desfăşurate în perioada anilor 1960-1970 de către Direcţia Monumentelor, au încercat să-i conserve forma iniţială. De altfel, aceasta reprezintă cea mai bine păstrată şi puternică cetate medievală din Europa răsăriteană.
Biserica este închinată hramului Sfintei Cruci şi a fost ridicată conform unui plan în formă de cruce grecească. O serie de intervenţii au survenit însă în secolul al XVI-lea. În primă fază, lăcaşul era format din patru braţe egale, dispuse în jurul unui careu, din centrul căruia se înălţa un turn octogonal. Fiecare dintre aceste braţe era format dintr-o travee pătrată şi una poligonală. Stilul arhitectural şi ambianţa stilistică ale clădirii se înrudesc în mod evident cu cel al bisericii evanghelice Bartolomeu, din Braşov.

Regele Sigismund de Luxemburg, constatând faptul că oraşul Prejmer era cel dintâi teritoriu străbătut de turcii sosiţi prin pasul Buzău, a dispus înălţarea unor sisteme de apărare în Ţara Bârsei, ceea ce a condus la fortificarea puternică a bisericii, înconjurată totodată de un lat şanţ de apă. Clădită sub forma unui cerc, zidurile cetăţii măsurau o grosime de 3-4 m şi o înălţime de 12 m, fiind ridicate deopotrivă bastioane, porţi de fier şi poduri mobile. Aprovizionarea luptătorilor de la crenele se realiza pe un drum de strajă. Însă, o notă distinctivă a cetăţii Prejmer o reprezintă vestita Orgă a morţii – un dispozitiv de luptă format dintr-o multitudine de arme unite, ce trăgeau în acelaşi timp, intimidând astfel inamicul supus panicii.

Astăzi, se pot observa cele două incinte ale cetăţii: cea principală, cu o formă circulară, împrejmuită de zidurile impunătoare şi cea secundară, de dimensiuni mai mici, alipită gangului boltit al porţii de intrare. În plus, gangul impresionează prin arcele sale puternice, asigurând o apărare precisă, datorită prezenţei unui grătar din lemn, întărit cu benzi din fier, ascuţite în partea inferioară. Acesta cobora fulgerător în timpul asediului, izolând duşmanii de oştire.

De remarcat este că zidul incintei principale este prevăzut la exterior cu bastioane de o formă aproape cilindrică, iar la interior este căptuşit cu 275 de cămări dispuse pe trei şi patru niveluri, legate între ele prin scări de lemn. Odinioară, aici erau depozitate proviziile localnicilor, ce aici îşi găseau adăpost în timpul cotropirii duşmane.

Datorită particularităţilor de construcţie, acest edificiu constituie cea mai importantă cetate ţărănească fortificată de către coloniştii saşi pe meleagurile transilvănene.

Adelina-Mihaela Poenaru

Articole înrudite:

Cetatea Hărman Piaţa Unirii din Cluj Mănăstirea Suceviţa – verde de smarald Mănăstirea Moldoviţa Biserica Codlea Biserica Sfântul Nicolae din Densuş Biserica Biertan Cetatea Râşnov Palatul Cuza din Ruginoasa Palatul Mogoşoaia – emblemă a stilului brâncovenesc Un diamant divin Biserica „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Tămăşeni – o punte între sacru şi profan Mănăstirea Sucevița – o poartă către Dumnezeu Catedrala Mitropolitană din Iaşi