Biserica Biertan

biertaaanAtestat documentar pentru prima oară în anul 1224, Biertanul se înacadrează în rândul primelor aşezări germanice din Ardeal. În anul 1397, localitatea este atestată ca cetate, dând naştere în centrul său, între anii 1490 și 1520, unui maiestuos centru arhitectural medieval, alcătuit dintr-o faimoasă biserică înconjurată de fortificaţii.
Biserica Biertan este consolidată în stil gotic, fiind totodată ultima din regiunea Transilvaniei ridicată conform acestui tip arhitectural. Edificiul monumental se profilează sub forma unei clădiri de mari dimensiuni, având trei hale de înălţimi egale. Accesul în biserică se poate realiza prin intermediul a trei porţi, plasate în partea de vest, de nord, respectiv de sud.

Ceea ce conferă renume acestui important lăcaş evanghelic şi-i sporeşte deopotrivă măreţia constă în splendidul altar poliptic, ce cuprinde 28 de picturi, devenind astfel cel mai mare din întreaga ţară. Amvonul este sculptat în piatră în anul 1500 de către meșterului Ulrich din Brașov, operă ce vădeşte o intensă influenţă sud-germană. Pe lângă acestea, deosebite se dovedesc a fi şi stranele de cor, pe care George Oprescu le descrie astfel: Mobilierul este de speță rară și foarte valoros. Stalurile, adică stranele din cor, de la începutul secolului al XIV-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice… Este decorația ce o întâlnim pe mobilele de acest fel din Germania și Elveția, cu nimic inferioare acestora, așa încât putem zice că la Biertan se găsesc strane, lucrate la noi, de tâmplari ardeleni, care ar putea figura în orice mare muzeu de artă aplicată.
Uşa sacristiei, ce deţine un sistem complicat de 19 încuietori, stimulează faima internaţională a bisericii. Figurând drept un preţios exemplu de manufactură săsească medievală, aceasta reuşeşte să stârnească un profund interes, ceea ce-i aduce un premiu în cadrul Expoziţiei Mondiale din 1900 de la Paris.

Privită ca o cetate tradiţională, fortificaţiile sale sunt considerate a fi cele mai puternice din Transilvania. Astfel, ele impresionează prin cele trei rânduri de ziduri, 6 turnuri și 3 bastioane construite. Există, de asemenea, un mausoleu, în care, din 1913, sunt adăpostite mormintele prelaţilor acestei biserici. În secolul al XVI-lea s-a construit cea de-a treia centură de ziduri pe laturile de est, vest și sud ale cetății, cuprinzând Turnul de Poarta şi Turnul Ţesătorilor.

Odinioară, în cadrul bastionul răsăritean se afla o încăpere denumita carcera, loc unde erau închişi pe durata a două săptămâni cuplurile de soţi ce nu se întelegeau si intenţionau să divorţeze. Camera de mici dimensiuni, punea la dispozitia celor doi o masă mică, un singur pat, o singură farfurie, un singur tacâm și o singură cană pentru apă. Astfel constrânşi, partenerii de viaţă se împăcau, traditia spunând ca o singură pereche a rămas statornică în decizia de despărţire.

Din piaţa centrală a satului se îndreaptă o scară lungă de 100 m către interiorul bisericii, iar la capătul acesteia poate fi observat un bolovan mare, pe care, în zilele de duminică, erau expuşi cei ce realizau fapte greşite în decursul săptămânii.

Din anul 1993, această biserică, cu hramul Sfânta Maria, figurează pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO, fiind restaurată cu ajutorul donațiilor făcute de originari din Biertan, risipiți în Europa, Statele Unite ale Americii și Australia.

Adelina-Mihaela Poenaru


Publicat

în

,

de către