(Donau, Duna, Dunai, Dunav)
Dunarea la Galati
Fluviu in Europa, al doilea ca dimensiuni si debit (dupa Volga); 2860km. Bazinul hidrografic are o suprafata de 805,3 mii kmp, din care 221,7 mii kmp (adica 28%) pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din estul Muntilor Padurea Neagra, trece prin Germania, Austria, formeaza pe o portiune granita dintre Cehia/Slovacia si Ungaria pe care o strabate de la nord la sud, trece prin Iugoslavia si intra in Romania la Bazias. In continuare face granita cu Iugoslavia pana la raul Timok, iar de aici pana in dreptul localitatii Silistra formeaza hotarul cu bulgaria. De la Silistra la confluenta cu Prutul, Dunarea curge numai pe teritoriul Romaniei, iar de aici pana la gura braului Chilia formeaza granita cu Ucraina.Sectorul superior (de la izvoare la Viena) este tipic montan, cu o vale ingusta si adanca, cu pante abrupte. Latimea Dunarii, pana la Ulm oscileaza intre 20 si 100m, de la Ulm la Viena intre 100 si 350m, iar viteza de curgere este de 1-2,8 m/s.
Sectorul mijlociu (de la Viena la Bazias) ocupa campia slab accidentata a Panoniei. Valea e larga, cu albie meandrata si lunca bine dezvoltata. Viteza de curgere este de 0,3-1,1 m/s. Printre culmi montane formeaza defilee (Portile Ungariei, Portile Visegradului), unde valea se ingusteaza pana la 0,6-1,5 mii km, iar viteza curentului creste la 2,2-4,7 m/s.
Sectorul inferior, romanesc (de la Bazias la varsare), incepe cu un defileu lung de 120km, care strabate Carpatii, avand pe o portiune de 45 km, numita Cazane, caracter de vale transversala cu versanti calcarosi abrupti. Acestia din urma bareaza Dunarea pe aproape toata latimea si in sectorul Portile de Fier. Intre Drobeta-Turnu Severin si Calarasi, Dunarea se largeste, lunca populata cu lacuri dezvoltandu-se si ea, mai ales pe malul stang. In cadrul albieie exista si ostroave vechi, neinundabile. De la sud de Calarasi pana la Harsova, intre bratul Borcea la vest si Dunarea Veche la est, se intinde Balta Ialomitei, iar de la nord de Harsova si pana la Braila, intre Dunare si Dunarea Veche, Insula Mare a Brailei (azi asanata). De la Braila pana la primul ceatal, unde se desparte in bratele Chilia si Tulcea, Dunarea curge pe o singura albie, cu coturi mari care favorizeaza formarea zapoarelor de gheata. Adancimea ei atinge 24m, fundul coborand sub nivelul marii. La Tulcea, bratul Tulcea se desparte din nou, formand Sulina si Sfantu Gheorghe, astfel incat Dunarea se varsa in Marea Neagra prin trei guri principale, care formeaza o delta, Delta Dunarii. In perioada comunista, la ordinele lui Nicolae Ceausescu, s-a construit Canalul Dunare-Marea Neagra, care strabate Judetul Constanta, de la Cernavoda la Agigea, astfel incat Dunarea se varsa si prin el in mare.
Regimul hidrologic al Dunarii este complex. Anual Dunarea aduce in Marea Neagra in medie 67 milioane tone de aluviuni. Pe anumite portiuni Dunarea ingheata in iernile aspre. Are peste 300 afluenti, dintre care cei mai importanti sunt: Inn, Drava, Sava, Morava (pe dreapta) si Tisa, Olt, Siret, Prut (pe stanga). Este navigabila pana la Ulm (Germania). Porturi principale: Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati, Tulcea. Denumiri antice: Danubius, Istros.