Dunărea

Fluviu în Europa, al doilea ca dimensiuni și debit (după Volga), Dunărea are 2860 km. Bazinul hidrografic al Dunării are o suprafață de 805,3 mii km², din care 221,7 mii km² (adică 28%) pe teritoriul României. Izvorăște din estul Munților Pădurea Neagră, trece prin Germania, Austria, formează pe o porțiune granița dintre Cehia, Slovacia și Ungaria pe care o străbate de la nord la sud, trece prin Iugoslavia și pătrunde în România la Baziaș. În continuare, face graniță cu Iugoslavia până la râul Timok, iar de aici până în dreptul localității Silistra formează hotarul cu Bulgaria. De la Silistra la confluența cu Prutul, Dunărea curge numai pe teritoriul României, iar de aici până la gura brațului Chilia formează granița cu Ucraina.

danube-dunarea

Sectorul superior

Sectorul superior (de la izvoare la Viena) este tipic montan, cu o vale îngustă și adâncă, cu pante abrupte. Lățimea Dunării, până la Ulm oscilează între 20 și 100 m, de la Ulm la Viena între 100 si 350 m, viteza de curgere fiind de 1-2,8 m/s.

Sectorul mijlociu

Sectorul mijlociu (de la Viena la Baziaș) ocupă câmpia slab accidentată a Panoniei. Valea e largă, cu albie meandrată și lunca bine dezvoltată. Viteza de curgere este de 0,3-1,1 m/s. Printre culmi montane formează defilee (Porțile Ungariei, Porțile Visegradului), unde valea se îngustează pana la 0,6-1,5 mii km, iar viteza curentului crește la 2,2-4,7 m/s.

Sectorul inferior

Sectorul inferior, rodunaaremânesc (de la Baziaș la vărsare), începe cu un defileu lung de 120 km, care străbate Carpații, având pe o porțiune de 45 km, numită Cazane, caracter de vale transversală cu versanți calcaroși abrupți. Aceștia din urmă barează Dunărea peaproape toată lățimea cât și în sectorul Porțile de Fier. Între Drobeta-Turnu Severin și Călărași, Dunărea se lărgește, lunca populată cu lacuri dezvoltându-se și ea, mai ales pe malul stâng. În cadrul albiei există și ostroave vechi, neinundabile. De la sud de Călărași până la Hârșova, între brațul Borcea, la vest și Dunărea Veche, la est, se întinde Balta Ialomiței, iar de la nord de Hârșova și până la Brăila, între Dunăre și Dunărea Veche, Insula Mare a Brăilei (azi asanată). De la Brăila până la primul ceatal, unde se desparte în brațele Chilia și Tulcea, Dunărea curge pe o singură albie, cu coturi mari, care favorizează formarea zăpoarelor de gheață. Adâncimea ei atinge 24 m, fundul coborând sub nivelul mării. La Tulcea, acest braț se desparte din nou, formând Sulina și Sfântu Gheorghe, astfel încât Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei guri principale, care formează o deltă, Delta Dunării. În perioada comunistă, la ordinele lui Nicolae Ceaușescu, s-a construit Canalul Dunăre-Marea Neagră, care străbate Județul Constanța, de la Cernavodă la Agigea, astfel încât Dunărea se varsă și prin el în mare.

Citește și  Iona - un simbol, nu o individualitate

Regimul hidrologic

Regimul hidrologic al Dunării este complex. Anual, Dunărea aduce în Marea Neagră, în medie, 67 milioane tone de aluviuni. Pe anumite porțiuni Dunărea îngheață în iernile aspre. Are peste 300 afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Inn, Drava, Sava, Morava (pe dreapta) și Tisa, Olt, Siret, Prut (pe stânga). Este navigabilă până la Ulm (Germania). Porturi principale: Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Brăila, Galați, Tulcea. Denumiri antice: Danubius, Istros.

budapest

Vezi mai multe informaţii despre hidrografia României aici