Etichetă: acasă

  • Fă-ți timp măcar o clipă

    Fă-ți timp măcar o clipă

    Viața e un dar sacru pe care îl primim o singură dată. Dar suntem atât de ocupați să alergăm în toate părțile în căutarea lucrurilor atât de inutile și de neimportante, încât uităm să ne mai facem timp să trăim. Uităm că viața trece, timpul trece și că într-o bună zi, va fi prea târziu. Așa […]

  • Mărturii din vreme de război

    Mărturii din vreme de război

    Se spune că viața e imprevizibilă și nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla, ce aduce ziua de mâine și prin ce locuri vei ajunge. Eu am auzit cu urechile mele o poveste de viață zilele trecute, relatată pe alocuri cu o bucurie de nedescris, pe alocuri cu lacrimi în ochi și vreau s-o împărtășesc […]

  • Satul meu – leagănul meu de dor

    Satul meu – leagănul meu de dor

    Când mă uit spre satul meu, îmi văd copilăria ca într-o oglindă. Pe toate ulițele, pe toate câmpiile și pe toate dealurile lui aleargă ea, zveltă și neastâmpărată. Iar el, ca un bunic sfătos, îi spune-n fiecare seară poveștile băștinașilor, îi îndulcește simțurile cu miros de liliac și îi veghează noapte de noapte somnul. Pe […]

  • Femeia învinge totul, apoi plânge

    Femeia învinge totul, apoi plânge

    Într-o cameră de lut, la ceas târziu de noapte, la geam se vede o lumină. E o flacără de la o lumânare. Prin geam se zărește o făptură, oare cine o fi? Se roagă și se uită cum picură ceara înfierbântată pe mâna ei fină. Ruga ei e către Dumnezeu, către ceruri, către sfinți, ca […]

  • Tu îți porți Patria cu tine prin lume?

    Tu îți porți Patria cu tine prin lume?

    ”Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.” (Mihail Sadoveanu) Am întrebat într-o zi un copilaș: – Ce înseamnă Patria pentru tine? El mi-a răspuns: – Patria este locul unde m-am născut, este […]

  • Speranță, întoarce-te acasă!

    Speranță, întoarce-te acasă!

    Există momente când un vierme înfometat al nesiguranței și confuziei te roade pe dinăuntru, te roade greu, te roade adânc. Pe cât de adânc te roade el, pe atât de pierdut și de singur te simți tu. Respiri, vezi, pășești, dar parcă toate aceste funcții vitale ale corpului tău se autodirijează fără bagheta ta, se […]