Muzica românească

Muzica românească clasică în secolul al XIX-lea

O privire atentă asupra muzicii clasice româneşti conduce la concluzia că ea îşi are sursa de inspiraţie în vechea muzică populară românească, precum şi în muzică bizantină şi a psalmilor. Aceste din urmă surse stau la baza genului de muzică religioasă. Şcolile componistice importante au apărut în secolul al XIX-lea în Moldova, acolo unde îşi desfăşurau activitatea Gavriil Musicescu, Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi, şi în Transilvania şi Banat, acolo unde creau Gheorghe Dima, Iacob Mureşianu şi Ion Vidu.


Inspiraţia folclorică

Adevărata muzică de inspiraţie folclorică precum şi tonalităţile sublime ale muzicii bizantine, eliberată de influenţele sonore şi ritmice proprii şcolilor componistice romantice din Germania şi Franţa, pătrund odată cu înfiinţarea Coralei „Carmen”, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, o societate muzicală preocupată de creaţiile cu adevărat valoroase. În acest cadru îşi încep activitatea D. G. Kiriac şi George Cucu.

Generaţia frontului

george_enescu
George Enescu

Acum se manifestă aşa-numită „generaţie a frontului”, generaţia care a luptat pe front în Al doilea război mondial pentru a crea România Mare, aşa cum era firesc să fie sau, altfel spus, pentru a crea acea Românie în care civilizaţia şi cultura vechii Dacia Române, urmau a fi păstrate cu orice preţ. Această generaţie a purtat geniul tutelar a lui George Enescu şi a inclus în rândurile ei talente componistice de excepţie cum au fost Mihail Jora, Mihail Andricu, Sabin Drăgoi, Dimitrie Cuclin, Marţian Negrea, Constantin Dimitrescu.

Urmaşii generaţiei

Urmaşii generaţiei de compozitori aflate sub geniul muzical enescian, au contribuit deopotrivă la perfecţionarea şcolii componistice româneşti. Ei sunt Paul Constantinescu, Sigismund Toduţă, Zeno Vancea, Ion Dumitrescu şi Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Constantin Silvestri, Tudor Ciortea, Theodor Rogalski. Generaţia poetului Nicolae Labiş numără compozitori de marca ca Tiberiu Olah, Ştefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Cornel Ţăranu, şi ulterior Nicolae Brânduş, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Octavian Nemescu, Corneliu Cezar.

Citește și  Revoluția din 1848 în Ţările Române

Concluzii

Am amintit aproape întreaga şcoală componistică românească cu adevărat valoroasă. Stilul de creaţie al acesteia este divers, plecând de la mijloace de expresie prezente în muzica occidentală, luate ca teză, până la cele întâlnite în muzica populară, luate ca antiteză, ajungând astfel la o sinteză originală. Creaţiile compozitorilor români s-au desăvârşit sub minunatul îndemn al istoricului Nicolae Iorga: „Viaţa este un dar, restituiţi-l cu respectul cuvenit şi deplină recunoştinţă”.

Vezi și Muzica și copilăria

Cântăreți români: Monica Anghel; Dan Andrei Aldea; Nicu Alifantis; Alexandru Andrieș; Luminița Anghel; Anda Adam; Adriana Antohi; Antonia; Andra; Andreea Antonescu; Alex Velea; Alexandra Stan; Alina Eremia; Doina Badea; Anca Badiu; Andreea Bălan; Andreea Bănică; Ramona Bădescu; Mircea Baniciu; Ștefan Bănică; Ștefan Bănică junior; Ducu Bertzi; Horia Brenciu; Ioan Bocșa; Florin Bogardo; Dan Bitman; Silviu Biriș; Floarea Calotă; Elena Cârstea; Laurențiu Cazan; Anda Călugăreanu; Cătălin Crișan; Florin Chilian; Corina Chiriac; Mihai Constantinescu: Cornel Constantiniu; Gabriel Cotabiță; Nicolae Covaci; Cătălin Crișan; Ricky Dandel; Mirabela Dauer; Luminița Dobrescu; Gil Dobrică; Ion Dolănescu; Ionuț Dolănescu; Gabriel Dorobanțu; Maria Dragomiroiu; Dida Drăgan; Silvia Dumitrescu; Stela Enache; Eleonora Enachescu; Constantin Eftimiu; Adrian Enache; Călin Geambașu; Elena Gheorghe; Tudor Gheorghe; Angela Gheorghiu; Trio Grigoriu; Loredana Groza; Ștefan Hrușcă; Nicolae Furdui Iancu; Magda Ianculescu; Luigi Ionescu; Daniel Iordăchioaie; Inna; Elena Ionescu; Cătălin Josan; Alexandru Jula; Sanda Ladoși; Laura Lavric; Lora; Anastasia Lazariuc; Fărâmiță Lambru; Dorel Livianu; Nae Leonard; Irina Loghin; Maria Lătărețu; Anna Lesko; Gheorghe Lambru; Keo; Lidia Buble; Mădălina Manole; Mihai Mărgineanu; Cristian Minculescu; Ioan Luchian Mihalea; Ada Milea; Horia Moculescu; Marius Moga; Ion Macovei; Silvia Sorina Munteanu; Sava Negrean Brudașcu; George Nicolescu; Nicola; Nico; Roxana Nemeș; Dinu Olărașu; David Ohanesian; Mălina Olinescu; Emilian Onciu; Ozana Barabancea; Margareta Pâslaru; Gică Petrescu; Florian Pittiș; Ionela Prodan; Ioan Gyuri Pascu; Anca Parghel; Romica Puceanu; Maria Radu; Johnny Răducanu; Lupu Rednic; Oana Sârbu; Paula Seling; Analia Selis; Angela Similea; Benone Sinulescu; Victor Socaciu; Dan Spătaru; Laura Stoica; Pavel Stratan; Alexandra Stan; Smiley; Maria Tănase; Aurelian Temișan; Ion Aldea Teodorovici; Mihai Trăistariu; Anca Țurcașiu; Marius Țeicu; Aura Urziceanu; Alexandra Ungureanu; Liviu Vasilică; Veta Biriș; Mioara Velicu; Sofia Vicoveanca; Mircea Vintilă; Ionel Voineag ș.a.

Citește și  Margareta Pâslaru - o artistă complexă

 

Vezi și Cinematografia românească, Arhitectura românească, Artele plastice românești, Literatura română, Cultura română!