Carol I – începutul Dinastiei Regale în României

Carol_I_King_of_RomaniaCarol I al României – numele din naștere fiind Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul cel mai longeviv al statelor române. În cei 48 de ani de conducere a fost la început Domnitorul Principatelor Române, apoi Regele României. A ajuns la cârma Principatelor după abdicarea forțată a domnitorului  Alexandru Ioan Cuza.

Prestigiul de care s-au bucurat anii lui de domnie se datorează faptului că a reușit să obțină independența țării, a resuscitat cu succes economia României, a pus bazele unei importante dinastii la cârma țării. De asemenea în timpul lui Carol I au apărut primele semne ale statului modern prin înființarea unor serii de instituții.

Cel de-a doilea fiu al prințului Karl Anton și al principesei Josephine, și-a început studiile la Dresda, a continuat cu Școala de cadeți din Munster și a culminat cu studiile de la Școala de Artilerie și Geniu din Berlin. După ce participă, în timpul celui de-al doilea Război al Schleswigului ca voluntar în armata Prusiei. A fost înaintat la gradul de căpitan tocmai datorită atitudinii deosebite și a caracterului puternic pe care le-a dovedit. Asemenea lui Ștefan cel Mare, ,,om nu mare la statu”, dar un soldat cu principii sănătoase, un politician iscusit și un conducător cu idei liberale.

Dinastia Hohenzollern – Sigmaringen din care făcea parte avea o legătură de sânge cu familia lui Napoleon al III-lea, iar recomandarea făcută de acesta a cântărit mult în societatea românească, o societate care se afla atunci sub influența puternică a culturii franceze. Cel care a negociat venirea lui Carol I pe tronul României a fost liberalul Ion Brătianu. După ce coaliția alcătuită din liberalii radicali și conservatori l-au înlăturat pe Alexandru Ioan Cuza de la putere, a fost organizat un plebiscit, prin care toți cei care aveau drept de vot să se pronunțe cu privirea la preluarea cârmei de către Carol I. Venirea lui Carol I în România a fost validată de 99,9% din votanți, trebuie, însă, menționat că în perioada aceea aveau drept de vot doar 16% din populația României (boierii și o anumită componentă din populația urbană).

Citește și  Nicolae Paulescu - Lupta pentru combaterea diabetului

Principalul țel al lui Carol I a fost să poarte ample negocieri cu puterile vremii, întrucât România, formată din Moldova și Țara Românească risca să se destrame după exilarea lui Cuza.  În urma experiențelor din perioada pașoptistă, Brătianu și Rosetti au fost cei care l-au sfătuit pe Carol în demersul său politic. De îndată ce a ajuns în București a fost adoptată la 29 iunie 1866 prima constituție ce avea scopul de a susține și facilita procesul de modernizare a țării.

regele-Carol-ElisabetaLa trei ani de la sosirea în România, Carol I s-a căsătorit la 3 noiembrie 1869 cu Elisabeta, principesa de Wied. Relația celor doi nu era una exponențială pentru un mariaj exemplar, având în vedere că regele era calculat și rece, iar regina Elisabeta era o consacrată visătoare. Răceala dintre cei doi a căpătat proporții după decesul Mariei, unica fiică a celor doi.

Caracterizat ca fiind un rege devotat și preocupat de orânduirea țării, a reușit să obțină definitiv independența față de Imperiul Otoman, în urma Războiului de Independență, 1877-1878.  Stabilitatea din punct de vedere economic și politic din România s-a datorat îndelungatei domnii a lui Carol I. După războiul ruso-turc, României i-a fost anexată Dobrogea, iar Carol I, pentru a realiza o legătură între noua provincie și restul țării este a ordonat construirea podului Fetești – Cernavodă, peste Dunăre.

Lipsa unui urmaș la coroana regală a făcut ca fratele lui Carol I, Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen să devină următorul succesor la tronul României. Fratele lui Carol îi cedează această distincție fiului său cel mai mare, Wilhelm. La rândul său, Wilhem renunță în favoarea fratelui său, Ferdinand, care va deveni rege al României pe 10 octombrie 1914, după moartea lui Carol I.

Citește și  Războiul de Independență

Sub lespezile de marmură din incinta Mănăstirii Curtea de Argeș se află osemintele Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta alături de urmașii săi.

Poate cel mai cunoscut lucru care a rămas din perioada lui Carol I, care a răzbătut veacurile până în astăzi este castelul Peleș, o bijuterie a turismului de actualitate. Venirea la conducerea României a lui Carol I a reprezentat o nouă direcție a României ca stat.

Mihaela – Ștefania Puțeanu