Târgovişte – capitala Țării Românești

Târgoviște1
Târgoviște / Vezi sursa aici!

Târgoviște este municipiu, reședință pentru Judetul Dâmbovița, fiind situat pe Valea Ialomiței, în zona de contact a Dealurilor Subcarpatice cu Câmpia Târgoviște, la 280 m altitudine.

Cu o istorie foarte bogată și zbuciumată, localitatea este menționată documentar în 1394, apoi ca târg domnesc întărit (cetate) în 1396, când capitala Țării Românești este mutată de la Curtea de Argeș la Târgoviște de către Mircea cel Bătrân.

Cu unele întreruperi, a fost capitala țării până la mijlocul sec. XVII, o ultimă perioadă de înflorire înregistrându-se în timpul lui Constantin Brâncoveanu, după care decade. În prezent, Târgoviște este un centru industrial (combinat de oțeluri speciale, industrie de utilaje petroliere, de strunguri, de aparate și piese electrice, industria lemnului, industria alimentară etc.).

Obiective turistice: 

Complexul Curtea Domnească, situat pe malul drept al Ialomiței, se compunea din 4 mari obiective:

Casa Domnească, construită de Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea, de formă dreptunghiulară, având parter și pivniță, cu ziduri groase de 2,5m și realizate din piatră, etajată apoi în secolul XVI.  Lângă aceasta, în anii 1583-1585, a fost construit un modest palat, compus din pivniță, parter și etaj, cu acoperișul din țiglă smălțuită policromă; în jurul acestor case a fost ridicat un zid de incintă, cu un turn de intrare care se vede și azi.

Matei Basarab leagă cele două case printr-un coridor, iar Constantin Brâncoveanu reface total edificiul (după ce fusese distrus de turci în 1659), interioarele fiind împodobite cu stucaturi și picturi pe tencuială.

Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită alături de palat în 1583, lipsită de abside laterale, dar având un monumental pridvor deschis, mărginit de 12 stâlpi octogonali, cu fațadele împărțite în două registre printr-un brâu orizontal din cărămidă în zimți de fierăstrău.

Tabloul votiv prezintă un mare număr de portrete de voievozi (Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel – ctitori; apoi Mihai Viteazul, Radu si Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino, Mihnea Voievod), ceea ce îi dă o mare valoare istorică; catapeteasma are o țesătură de sculpturi în lemn aurit, cu ornamente fine ca broderia.

Citește și  Theaterstock – spectacolul la un rang de senzaţie

Biserica Sf. Vineri, un alt obiectiv turistic al orașului Târgoviște a fost înălțată în secolul XV, are un pridvor deschis și păstrează câteva picturi valoroase.

Turnul Chindiei, cu rol de observare și apărare, înalt de 27m, a fost construit inițial în secolul XV, refăcut și înălțat cu 5m în 1802, când i s-au adăugat coronamentul și balustradele crenelate; are formă de cilindru cu diametrul de 9m, cu o scară în spirală, de stejar, întreruptă de trei platforme la nivelul fiecărui etaj.

Zidurile de incintă au fost înălțate în câteva etape:

Primul zid a fost înălțat în secolul XV, din piatră de râu, și în secolul XVI, din piatră de râu și cărămidă, dotat la exterior cu contraforturi triunghiulare și având intrarea pe sub turnul-clopotniță.

Al doilea zid, paralel cu primul, a fost înălțat în timpul lui Matei Basarab, spațiul dintre ele fiind umplut cu pământ și moloz; în afara zidurilor, pe malul râului, au fost amenajate grădini și a fost construit un foisor de vară (din care au mai rămas fundațiile și zidurile de cărămidă ale soclului).

În prezent, întregul complex al curții domnești este muzeu, oferind vizitatorilor o gamă bogată de documente și piese valoroase.

Biserica Mitropoliei, construcție de la sfârșitul secolului XIX, ridicată pe locul unei clădiri din secolul XVI, care avea 5 turle și acoperișul din plumb; clădire monumentală, această biserică are formă de cruce, pridvor deschis mărginit de arcade sprijinite pe coloane din cărămidă aparentă, capiteluri din piatră; turla naosului are 12 fețe cu 12 ferestre, iar pictura interioară este realizată pe fond aurit.

Biserica Stelea, ctitorie a lui Vasile Lupu (în schimb cu biserica lui Matei Basarab construită în Moldova) din 1645, asemănătoare cu Biserica Trei Ierarhi din Iași (însă fără sculpturile exterioare); frescele din interior sunt bine conservate.

Citește și  Castelul Cantacuzino

Biserica Sf. Împărați, ctitorie a lui Matei Basarab din 1650, nu are turn-clopotniță; pictura interioară este cea originară, fresca ctitorilor din pronaos înfățișându-l pe Matei Basarab și pe Doamna Elina.

Biserica Sf. Dumitru, înălțată de slugerul Buzincă în 1639, se remarcă prin pictura sa interioară de epocă brâncovenească și prin existența a 6 sfeșnice din lemn artistic sculptat.

Muzeul de Istorie și Arheologie prezintă un bogat material arheologic referitor la viața de pe meleagurile înconjurătoare din neolitic până în perioada feudală, piese valoroase de istorie veche (statueta de cult aparținând culturii Gumelnița, vas de lut din epoca bronzului, monede ce au circulat în Țara Românească în secolele XIV-XVI, armuri de cavaler din secolul XVII, un exemlar din Îndreptarea legii, tipărită la Târgoviște în 1652), precum și o colecție etnografică (piese și obiecte din zona înconjurătoare).

Muzeul tiparului și al cărții vechi românești expune tipărituri realizate în timpul unor domnitori cunoscuți prin preocupările lor culturale (Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab, Vasile Lupu), în tipografiile românești, ca și manuscrise, hrișoave domnești, încunabule, cărți rare, inele pentru sigilii, materiale pentru tipografii etc.

Muzeul scriitorilor târgovișteni prezintă vizitatorilor cărți, reviste, manuscrise, fotografii, care evocă figurile unor scriitori originari din Târgoviște sau care au avut legătură cu orașul.