Marea Neagră – misterele din adâncuri

Marea Neagră
Marea Neagră văzută din satelit / vezi sursa aici

Situată între Europa și Asia, Marea Neagră este o mare din bazinul Atlantic. Marea Neagră este o rămășiță a Mării Sarmatice. Aceasta se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Marea Neagră ocupă o suprafață de 413.000 km², aproape de două ori cât suprafața României și prezintă aspecte unice în lume.

Marea atinge adâncimea maximă la 2206 metri sub nivelul mării în apropiere de Ialta. Marea Neagră este una din cele mai noi mări formate de pe planetă, specialiștii afirmând că aceasta s-a format prin ridicarea scoarței terestre în perioada Mezozoică.

Denumirea de Marea Neagră își trage originile din poziția geografică. Fiind înâi curtată de greci și ulterior de romani, care au numit-o Pontus Euxinus, iar mai apoi de turci care au denumit-o Karadeniz care se traduce prin marea întunecată, marea de miazănoapte deoarece își avea poziția la nord de Imperiul Otoman.

Datorită poziției strategice avantajoase, Marea Neagră a găzduit pe meleagurile sale numeroase popoare încă din timpuri îndepărtate. Cele mai vechi popoare pontice care au sălășluit aici au fost romanii, armenii, grecii și turcii, tătarii, mongolii. Aceste popoare au lăsat în urmă tradiții, legende și alte forme de folclor care contribuie la identitatea Mării Negre.

Marea Neagră este o sursă de mister încă! O mulțime de lucruri bizare se petrec în adâncurile întunecate. Căpitanii de vas declară că în călătoriile lor pe cursul Mării Negre s-au petrecut anomalii similare cu cele din Triunghiul Bermudelor.

Valentin Stan, comandant de navă care a cutreierat tot globul, declara că avea tot timpul probleme de orientare atunci când trecea cu vaporul prin zona Tuzla-Caliacra, acul busolei mişcându-se necontrolat.  La începutul anilor 1900, perturbațiile magnetice prezente în zonă duceau la producerea de accidente navale, corăbiile sfârșind nimicite de stânci.

Alt comandant, Gheorghe Cioc, trecând printr-o experiență similară afirma că pe Marea Neagră, furtunile apar din senin. Tot el povestește că a trăit cele mai cumplite furtuni pe Marea Neagră unde pericolul apărea din senin și dura căte trei zile. Supraviețuirea pe navă era anevoioasă.

În Marea Neagră, la adâncimi de peste 200 metri oxigenul nu mai este prezent lucru care generează o conservare extrem de bună a navelor și ruinelor scufundate la fund. Astfel că pe fundul Mării Negre se găsesc tot felul de epave, urmele vechilor cetăți Tomis, Histria, Callatis și Argamum. Fundul mării aici este un adevărat muzeu subacvatic! Toate acestea fac parte din patrimoniul național, având o valoare de peste 100 de ani. Una din ele este epava distrugătorului Moskva, cea mai mare navă de luptă din al Doilea Război Mondial care s-a scufundat în timpul conflagrației mondiale, după ce de la bordul navei s-a deschis focul asupra orașului Constanța.

Se spune că tot aici s-au descoperit dovezi ale rămășițelor potopului din Biblie căruia i-a supraviețuit Noe și familia lui.

Misterele Mării Negre nu se opresc aici însă. S-au descoperit specii foarte interesante prezente în adâncuri. Din păcate, de la un la altul tot mai multe sunt pe cale de dispariție datorită hodrogenului sulfurat, un gaz insolubil in apa care este produs de o specie de bacterii.

Scorpia de mare, este un astfel de exemplar. Aceasta se identifică cu capul masiv, ornat cu creste şi spini. Scorpia de mare este un pește sedentar, solitar, care trăieşte pe funduri pietroase, nisipoase sau acoperite cu vegetaţie în apropierea ţărmului. Acest specimen năpârleşte periodic, lunar de obicei, dar atunci când se hrănește intens, poate năpârli şi de două ori pe lună. Scorpia are țepi veninoși pe tot corpul.

Tot în adâncurile Mării Negre se găsește Răpitorul despre care se spune că este câinele de mare acesta având mărimea de aproximativ un metru.

Peștele pescar este un alt specimen interesant existent în apele Mării Negre. Acest exemplar este cu capul  mai mult lat decât lung, cu ochii bulbucați și cu spini care acoperă corpul pe partea dorsală și laterală. Își petrece timpul îngropat în mâl doar cu gura afară. Poate înghiți o pradă egală cu mărimea sa. Stomacul reprezintă jumătate din greutatea sa. Prădătorul din umbre l-am putea denumi.

Vedem deci că Marea Neagră cuprinde mai mult decât date geografice, puncte cardinale, și informații biologice. Marea Neagră nu este doar o mare sărată pe care se poate naviga, este un muzeu în adâncuri, este un mister acvatic, un Triunghiul Bermudelor de România. Scafandri și specialiști studiază încă îndeaproape această sursă de cunoștințe, de istorie și arheologie. Sper la mai multe descoperiri din Marea Neagră, la mai multe informații din acest univers subacvatic plin de mister!

Diana-Elena Melinte