Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Puțini români au auzit de Tronul Străbunilor, un megalit din Țara Hațegului învăluit în mister, și doar câțiva localnici și împătimiți de drumeții și arheologie îi cunosc locația. Primul care a efectuat studii topografice în zonă a fost colonelul Constantin Zagoriţ, un cunoscut topograf.

În cărțile sale scrise în perioada 1928-1937, acesta a venit chiar cu ipoteza că fosta capitală a Daciei ar fost localizată în vecinătatea Tronului Străbunilor, ideea fiind susținută ulterior și de scriitorul hunedorean Gligor Haşa.

Megalitul este cunoscut și ca Tronul lui Dumnezeu și datorită fenomenelor stranii care se petrec în apropierea acestuia. Colonelul Constantin Zagoriţ a susținut că în timp ce cartografia zona, a simțit cum corpul îi devine mai ușor și că nu a obosit deloc în timpul activităților pe care le-a efectuat. Mai multe persoane care au trecut prin zona Tronului Străbunilor susțin că afecțiunile reumatice de care sufereau s-au ameleriorat semnificativ, însă până acum nu s-au efectuat studii științifice care să le confirme spusele.

Ioan Romeo Mânzală (63 de ani), profesor la Universitatea din Cluj, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator şi autor a numeroase studii de specialitate, a făcut parte din echipa de experţi care a analizat megalitul începând cu anul 2016, făcând lumină asupra compoziției acestuia.

Emite o cantitate imensă de energie

Tronul lui Dumnezeu este compus din roci magmatice, roci metamorfice şi gnais, iar vechimea acestuia a fost estimată între 32 şi 65 de milioane de ani prin datare cu carbon 14, la Universitatea Seghet din Ungaria, specializată pe minerologie şi petrologie.

Conform cercetărilor efectuate de profesorul Mânzală, Tronul Străbunilor a devenit vizibil după retragerea Mării Sarmatice. Acesta a fost o mare continentală închisă apărută ca rezultat al  ridicării lanţului Alpino-Carpato-Hymalaian şi care s-a întins între zona Europei Centrale şi Munţii Tian-Şan din Asia Centrală. Existenţa ei s-a derulat în Cenozoic, care cuprinde ultimii 65 de milioane de ani din existenţa lumii.

Citește și  Tradiția Dragostei - Valentine's Day, Dragobete

Ce a surprins pe toată lumea este cantitatea imensă de energie pe care Tronul Străbunilor o emite. Un studio științific efectuat de o universitate din Viena a stabilit că megalitul are o vibraţie de 110.000 nanotesla, mult peste cea înregistrată la o parte din piramidele egiptene, care este în jur de 80.000 nanotesla. Câmpurile electrice și electromagnetice emise de Tronul lui Dumnezeu sunt foarte puternice, fiind vorba de frecvențe de 9,3, ceea ce este foarte mult.

Legendele comorilor ascunse

Pasionații de fenomene misterioase sunt atrași în special de spectaculoasa ceață albastră care se formează doar în anumite perioade ale anului în pădurea unde se află Tronul Străbunilor. În zonă pot fi observate și curcubee, specialiștii fiind de părere că acestea se formează ca rezultat al interacțiunii dintre cîmpurile electrice și electromagnetice emise de megalit și o sursă de apă care nu a fost încă descoperită. În perioada următoare vor fi efectuate verificări până la 100 de metri adâncime cu un georadar pentru a se stabili cu certitudine acest lucru.

Cea mai mare căutare la localnici, dar și la turiști, o au poveștile din vechime care circulă în legătură cu Tronul Străbunilor. Legendele spun că însuși marele Deceneu (preot, filosof, astronom şi sfătuitor al lui Burebista), ar fi trecut pe la Tronul lu Dumnezeu, numit de bătrâni Piatra Jidovilor sau piatra uriașilor, fiind uimit de energia pe care acesta o emană.

Există și o legendă, conform căreia în vecinătatea megalitului ar fi îngropate mai multe comori, iar cei care au încercat de-a lungul anilor să le dezgroape, au murit în condiții misterioase, punându-i în gardă pe cei care ar fi vrut ulterior să facă același lucru. Recent, Tronul Străbunilor a fost declarat monument al naturii de către Consiliul Local Hațeg, făcând parte din Parcul Naţional Retezat.

Citește și  Piaţa Mică din Sibiu

Ștefan Domnițeanu