Componente ale cadrului natural, flora (vegetatia) si fauna au o incontestabila importanta economica si turistica. In functie de latitudine, altitudine si de particularitatile reliefului, vegetatia are o evidenta dispunere etajata. Pajistile, care ocupa peste 20% din suprafata Romaniei, constituie formatia zonala predominanta a etajului alpin, unde acopera golurile montane situate la peste 2000m si unde sunt alcatuite din asociatii de ierburi scunde, adaptate la regim termic scazut si la vanturi puternice (Carex curvula, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Primula minima, Campanula alpina), alaturi de care crsc lichenii Cladonia rangiferina, Thamnolia vernicularis, Cetraria islandica, apoi muschii Polytrichum juniperium si tufarisurile scunde alpine Salix herbacea, Vaccinium gaultherioidis etc.
Nufar in Delta Dunarii
In etajul subalpin, reprezentat de inaltimi de peste 1800 metri, pajistile sunt dominate de Festuca rubra, Nardus stricta, Poa annua etc. Pajistile montane, aparute pe locul padurilor defrisate ale culmilor cu altitudini mai scunde de 1800m, sunt compuse din ierburi de talie medie si inalta, mai frecvente fiind Festuca rubra, Agrostis tenuis, Nardus stricta si altele. Pajistile de dealuri si podisuri, dezvoltate intre 700 si 200 m altitudine, au ca specii edificatoare ierburile Agrostis tenuis, Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus etc., iar pajistile de campie, situate la sub 200 m altitudine sunt alcatuite predominant din Poa pratensis, festuca valesiaca, Stipa capillata, Agropyron cristatum. Ca vegetatie azonala, se inscriu pajistile de lunca, ce acopera luncile raurilor din toate regiunile, diferind de la o sectiune la alta in functie de gradul de umiditate si de structura solului. In portiunile cu umiditate relativ ridicata, mai frecvente sunt Agrostis stolonifere, Poa pratensis, Lolium perenne, specii de Carex si de Juncus; in cele mlastinoase Poa trivialis, iar in cele umede si cu soluri aluviale - Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Festuca pratensis etc.
Si vegetatia arborescenta are o dispunere etajata, prezentand un caracter specific fiecarei trepte de relief (la care participa clima, solurile, apele). Padurile din Romania, care acopera circa 27% din intregul teritoriu, au o structura foarte complexa, in compunerea lor intrand peste 200 de specii lemnoase, aproape 1000 de specii de ierburi, si arbusti fructiferi, ciuperci, muschi etc. In zona montana, la altitudini cuprinse intre 1200 si 1800 metri, se dezvolta etajul padurilor de molid (Picea abies), alaturi de care mai apar rare exemplare de scorus (Sorbus aucuparia), mesteacan (Betula pendula), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra). Intre 800 si 1200 m altitudine se afla paduril de brad (putin frecvente in compunere pura), precum si paduri de conifere in amestec cu fag si de fag in mare predominanta. Alaturi de fag (Fagus sylvatica), de brad (Abies alba) si chiar de molid, mai apar specii de paltin de munte, ulm de munte, frasin (Frasinus excelsior), carpen (Carpinus betulus), iar la altitudini mai joase - gorun (Quercus petraea), tei (Tilia tomentosa).
Etajul padurilor de gorun se intalneste la altitudini de 200-800 metri si este net dominant de asociatiile de gorunete, alte specii fiind putin prezente - fag, frasin, paltin, jugastru (Acer campestre), tei etc. Padurile de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), cele de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), de stejar pufos (Quercus pubescens) si de stejar pedunculat (Quercus robur) alcatuiesc etajul vegetatiei arborescent din campie, la altitudini de 100-300 metri. Zavoaiele, reprezentand asociatii azonale, sunt alcatuite predominant din anin alb (Alnus incana) la munte, din anin negru (Alnus glutinosa) si salcie (Salix fragilis) la dealuri, din plop (Populus alba, Populus nigra), anin si salcie la campie.
Fauna, datorita particularitatii ei de a fi "mai putin fixa" in teritoriu, are o raspandire larga, insa exista specii caracteristice etajelor de vegetatie si de relief si care, in acelasi timp, constituie si valori peisagistice deosebite.
In zona stepei si silvostepei, corespunzatoare campiei, caracteristice sunt: iepurele, popandaul, harciogul, orbetele, iar dintre pasari - prepelita, potarnichea si dropia (declarata specie ocrotita de lege). In Dobrogea se intalnesc broasca testoasa de uscat si vipera.
In etajul padurilor de foioase, frcvente in zona dealurilor, specifice sunt: mistretul si viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatica, precum si specii din zonele vecine, ca iepurele, veverita, caprioara. De asemenea, in multe din aceste paduri a fost colonizat cerbul. Dintre pasari se remarca ciocanitoarea si cinteza, precum si, prin colonizare, fazanul. In etajul padurilor de fag si conifere, care se suprapune zonei montane si submontane, sunt caracteristice ursul, cerbul, rasul, apoi cocosul de munte, gainusa de alun, iar in etajul alpin apar in mod frecvent capra neagra si acvila.
Fauna acvatica este dominata de specii piscicole, reprezentate de pastrav - in apele de munte; crap, stiuca, platica, salau - in zona de campie si in Delta Dunarii, iar pe fluviul Dunarea apar nistetrul, morunul, pastruga si cega - ce vin din Marea Neagra aici pentru a depune ouale. In Marea Neagra traiesc scrumbii albastre, calcani, stavrizi, guvizi etc. Vezi: Protectia mediului si rezervatii naturale, Clima Romaniei.