Cracovia (pol. Kraków) este unul dintre cele mai vechi orașe din Polonia, ce datează din secolul al VII-lea. Al doilea oraș ca mărime din Polonia se află pe râul Vistula, într-o vale de la poalele Carpaților. Începând din 1038 Cracovia a fost capitala Poloniei până în 1569, când Regele Sigismund al III-lea mută capitala la Varșovia.
De-a lungul secolelor, orașul a reprezentat un puternic nucleu economic, cultural și academic. În a doua jumătate a secolului al X-lea era menționat ca târg în Europa slavă. Treptat au fost instituite universități și centre culturale ajungând în prezent un puternic centru academic și artistic, cu o populație de aproximativ 760.000 de locuitori.
Denumirea orașului provine de la fondatorul orașului, legendarul Krakus, care ar fi construit peste o peșteră unde își avea obârșia Dragonul Wawel cătunul pe care se află astăzi Cracovia. Deși la jumătatea secolului al X-lea regiunea cunoaște o amplă dezvoltare, în secolul al XIII-lea orașul este distrus de invazia mongolă. Abia un secol mai târziu, Cracovia își reia statutul impunător, prin inițiativele regelui Cazimir al III-lea al Poloniei: înființarea Universității din Cracovia – 1362 (a doua universitate ca vechime din Europa Centrală), inițierea unui campus pentru Academia din Kazimierz.
Perioada de înflorire din istoria orașului o reprezintă secolele XV și XVI, denumită și Epoca de Aur a Poloniei. În acest interval au fost create numeroase opere de artă ale Renașterii Polone. Conflictele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea macină stabilitatea Uniunii Polono – Lituaniene, iar orașul va fi acordat Austriei. În urma cuceririi fostelor ținuturi polone, aflate sub stăpânirea Austriei, de către Napoleon Bonaparte Cracovia este inclus în Ducatul Varșoviei, iar în urma congresului de la Viena din 1815, deși regiunea primește numele de Orașul Liber Cracovia, este reinstaurată oprimarea. Abia în 1866, Cracovia își recapătă parțial autonomia, devenind stindardul național polon și, totodată, nucleul cultural al lumii artistice, denumit adesea și Atena Polonă sau Meca Polonă.
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea Cracovia cunoaște o amplă modernizare, fiind plasată în rândul metropolelor moderne (sunt introduse tramvaiul electric și apa curentă). Deși cele două Războaie Mondiale au reprezentat o altă pată neagră pentru istoria orașului, Cracovia a reușit să se reînalțe din propria ruină, recăpătându-și importanța de odinioară.
În prezent Cracovia impresionează prin numeroasele stiluri arhitecturale care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor. De interes național sunt zonele Orașul Vechi, Kazimierzul, Castelul Wawel și cartierul evreiesc. Printre monumentele care conferă orașului atmosfera secolului al XIX-lea se impune să amintim: Academia de Arte Frumoase Jan Matejko, direcția Căilor Ferate poloneze și Academia Economică.
Cracovia prezintă aproximativ 40 de parcuri și întinse spații verzi, dintre care cele mai renumite fiind parcul Planty (înființat între 1822 și 1830), Grădina Botanică, parcul Krakowski, parcul Jordan (înființat în 1889) și parcul Błonia.
Cracovia, denumită neoficial și capitala culturală a Poloniei, a fost Capitala Europeană a Culturii în anul 2000. În prezent orașul este o puternică atracție turistică, cele mai ,,vânate” locații fiind: Piața Centrală cu Basilica Sf. Maria și Sala Țesăturilor Sukiennice, castelul Wawel, Muzeul Național de Artă, Clopotul Sigismund din catedrala Wawel și Poarta Sf. Florian cu Barbacana de pe ruta încoronărilor regale.
Articole înrudite:
Târgovişte – capitala Țării Românești
Vacanța la Roma – răsfăț pentru trup și suflet
Popas în timp
Minunea din Paris
Crepuscul al medievalului și auroră a contemporaneității – Cetatea Alba Carolina
Minitrip cultural în județul Iași (II) – Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa
Minitrip cultural în județul Iași (III) – Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Sibiu – prima capitală culturală europeană din România
Mănăstirile Bârsana și Săpânța-Peri – simbolul veșniciei maramureșene
Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității
Palatul Culturii din Iaşi
Vizită la Palat
La templul cuvintelor
Theodor Aman – pictor şi gravor