Ciprian Poumbescu – patriotism pe vibrații muzicale

http://muzeulmuresenilor.ro/mureseni_ro/ciprian%20porumbescu.html
http://muzeulmuresenilor.ro/mureseni_ro

Ciprian Porumbescu (Ciprian Golembiovski – n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, Suceava) se numără printre cei mai cunoscuți compozitori români.

Primele studii în domeniul muzicii le-a urmat la școlile din Suceava și Cernăuți, ulterior continuându-le la Viena, alături de Anton Bruckner și Franz Krenn. La Viena dirijează corul România Jună și va compune Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români, printre care se numără Cântecul gintei latine, Cântecul tricolorului, Imnul unirii – Pe-al nostru steag.

Fiindu-i insuflată încă din copilărie dragostea față de divinitate (tatăl său, Iraclie Porumbescu era slujitor al Domnului) a urmat timp de patru ani, între 1873 – 1877, studiile în teologie la Cernăuți, perioadă în care a fost liderul societății studențești Arboroasa. În 1871 uimește marii intelectuali ai vremii cu un cântec de vioară, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna. Eveniment la cae au participat Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol.

Patru ani mai târziu, va ocupa funcția de profesor de muzică la Gimnaziul Românesc (Colegiul Național „Andrei Șaguna”) din Brașov. În această instituție a pus în scenă pentru prima dată, în 1882, opereta Crai nou, scrisă pe versurile lui Vasile Alecsandri. De asemenea, în perioada cât și-a exercitat funcția de profesor, a compus lucrarea Balada pentru vioară și orchestră, una dintre cele mai cunoscute opere compuse de Porumbescu.

Ciprian Poumbescu a rămas în memoria națională ca fiind cel care a scris acordurile melodiei Pe-al nostru steag e scris un nume, care, acompaniate de versurile lui Andrei Bârseanu a devenit cântecul patriotic dedicat Unirii de la 1859 a Principatelor Române, Moldova și Țara Românească. În prezent, melodia cântecului care a acompaniat un important eveniment național este imnul național al Albaniei, Hymni i Flamurit.

Totodată, Ciprian Porumbescu este cel care realizează lucrările Rapsodia română pentru orchestră, Serenadă, La malurile Prutului, Altarul Mănăstirii Putna, Inimă de român, Odă ostașilor români.

Întreaga sa activitate muzicală este încadrată în sfera romantismului atât prin tehnică, cât și prin expresivitatea lucrărilor sale. Stilul său se deosebește prin motivele patriotice în jurul cărora gravitează întreaga sa creație, motive asezonate cu o serie de idei, gânduri, și simțăminte personale.

Ciprian Porumbscu se stinge la vârsta de 29 de ani, suferind de tuberculoză. Este înmormântat la Biserica Sfântul Dumitru în satul Stupca, localitate care, în prezent,  îi poartă numele. Casa de veci a compozitorului a fost inclusă în 2004 pe lista Monumentelor Istorice din județul Suceava.

Mihaela – Ștefania Puțeanu