Jumătatea secolului al XIX-lea a fost caracterizată de o tendință de inovare a societății românești, după tiparul occidental. Evoluția poate avea accente de bun augur sau, dimpotrivă, să fie întruchiparea ridicolului. După 1848, s-a constatat o puternică dorință a burgheziei de a adapta stilul de viață vestic, preluând obiceiuri și neadaptându-le la stilul pitoresc. Societatea românească […]