Targu Jiu – oraşul sculpturilor lui Brâncuşi

Date generale și istorie

Târgu Jiu este un municipiu din România, reşedinţa judeţului Gorj, având o populaţie de 82504 locuitori, la recensământul din 2011. Este situat în depresiunea omonimă, înconjurată de culmile Subcarpaţilor Getici, pe Valea Jiului, la altitudinea de 205 metri.

Atestat ca târg ]n 1406 (de Mircea cel Bătrân) și în 1426 (de Dan al II-lea), iar ca oraș (printre cele mai însemnate) la sfârșitul aceluiași secol XV, Târgu Jiu s-a dezvoltat pe locul unei așezări geto – dacice aflată pe drumul care lega Drobeta (Drobeta-Turnu Severin) cu Buridava (Râmnicu Vâlcea) și, peste pasul Vâlcan, cu Sarmizegetusa. A fost capitala ținutului Jales în sec. XV, iar în sec. XVII a devenit capitala județului Gorj. A avut mult de suferit în urma atacurilor turcești, înregistrând perioade alternative de progres și decădere. În prezent este un important centru industrial (mașini- unelte pentru forjare și presare, produse refractare, mobilă, confecții, sticlărie de menaj, produse alimentare etc.) și social- cultural.

Ansamblul sculptural Constantin Brancuși

Cel mai important obiectiv turistic al orașului este ansamblul sculptural Constantin Brancuși, operă de o deosebita valoare artistica și turistica a genialului artist de renume mondial, compusă din 5 capodopere: Poarta sărutului, Aleea scaunelor, Masa tăcerii (toate în Parcul Central), Coloana infinitului și Masa festiva (ambele în Parcul Tineretului).

Aceste 5 lucrări sunt dispuse pe o linie dreaptă imaginară ce străbate orașul. Poarta sărutului are forma de arc de triumf, înalt de 5,30m și lat de 6,60m, asemănatoare porților de lemn gorjene, cu elemente folclorice ce sugerează tema nunții țărănești, cu dansul încrustat în partea de sus și cu sărutul pe cele doua coloane. Masa tăcerii, numită și Masa dacică, este realizată din piatră și prezintă forma rotundă (cu diametrul de 2,18m) a străvechii mese țărănești românești: masa este înconjurată de 12 scaune rotunde, tot din piatră. Aleea scaunelor este alcătuită din doua șiruri, cu câte trei scaune, ce brodează drumul spre Poarta sărutului. Coloana infinitului, construită din metal, cu înălțimea de 30m, înălțată în 1938 și cunoscută sub numele de Monumentul Eroilor, este o armonioasă succesiune prin suprapunere a componentelor romboidale metalice, simbolizând ideea infinitului, avântul nesfârșit spre cer, precum și recunoștința fără sfârșit față de eroii neamului românesc jertfiți pe câmpurile de luptă în Războiul de Reîntregire; – Masa festivă, amplasată lângă Coloana infinitului, realizată tot din piatră ca și Masa tăcerii, dar de dimensiuni mai mici decât aceasta, este înconjurată de numai 5 scaune.

Alte obiective turistice

• Muzeul Județean, înființat în 1894, cu o secție de istorie, în care sunt expuse piese arheologice și istorice (un mormânt celtic, un document din 1458 – din timpul lui Radu cel Frumos) și cu o secție de etnografie și artă populară cu interesante obiecte ce ilustrează creațiile populare locale (ceramică, port popular, covoare, crestături în lemn, porți țărănești din lemn etc.);
• Casa Măldarescu, ridicată în 1710 în stilul vechilor construcții gorjene (în Cula Duca);
• Casa Gănescu, datând din sec. XVIII, monument de arhitectură ce poartă o placă de marmură în care se scrie că aici a locuit marele Brancuși când a realizat ansamblul sculptural din Târgu Jiu;
• Casa și Biserica banului Cornea Brailoiu, edificate în anii 1694- 1695; casa este cu etaj, fără ferestre la parter, de tip cula, cu ziduri groase de apărare; biserica, având aspect tot de fortăreață, cu o clopotniță foarte frumoasă, păstrează picturi din 1732-1734, printre care și pe cea a ctitorului;
• Casa memorială Ecaterina Teodoroiu, de factură modestă, construită din lemn în 1884, în care s-a născut și a crescut vestita eroină din Primul Război Mondial, unde se află expuse obiecte personale ale eroinei de la Mărășești, fotografii și documente;
• Mausoleul Ecaterina Teodoroiu, de forma unui sarcofag, ornamentat cu scene în basorelief, care ilustrează aspecte din viața eroinei și portrete de femei în costume naționale gorjenești;
• Statuia lui Tudor Vladimirescu, ridicată pe locul unde s-au adunat pandurii pentru a porni spre Tismana (21 ianuarie 1821); – Bustul lui Constantin Brâncuși, realizat în cinstea și în memoria nemuritorului artist;
• Catedrala, edificiu construit de negustorii orașului în perioada 1749-1764 și pictat în 1855.

Regiunea înconjurătoare

• localitățile Runcu și Hobița – satul natal al lui Brâncuși
• Curtișoara, localit.ate rurală atestată în sec. XV sub numele de Curte, renumită pentru Cula Cornoiu, veche locuință întărită, cu trei nivele și un cerdac larg situat la ultimul nivel, în care s-a amenajat o expoziție permanentă de artă populară gorjenească; muzeul arhitecturii populare gorjene, organizat lângă culă, prezintă, în aer liber, peste 40 de case, cu anexele gospodărești respective din zona înconjurătoare; biserica de la sfârșitul sec. XVIII, cu picturi exterioare; Dealul Ciocârlău, poiana cu narcise;
• Lelești, localitate rurală, colecție muzeală ce prezintă piese referitoare la istoria învățământului local și la uneltele folosite în prelucrarea pieilor și în confecționarea cojoacelor;
• Arcani, localitate rurală, remarcabil centru etnografic și folcloric, cu o interesantă expoziție de piese și instalații tehnice populare;
• Săcelu, localiate rural; stațiune balneoclimatică, cu nămol sapropelic și cu izvoare minerale clorurate indicate în afecțiunile aparatului locomotor și ginecologice.

Articole înrudite:

Sibiu – prima capitală culturală europeană din România Muzeul Brukenthal din Sibiu Piatra Neamţ – un frumos oraș din Moldova Zona turistică a Făgăraşului Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea Mănăstirile Bârsana și Săpânța-Peri – simbolul veșniciei maramureșene Galați – punctul de confluență a trei provincii istorice ale României Vulcanii noroioși – o rezervație naturală unică în România Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa – un loc binecuvântat Parcurile Naționale și Naturale de pe teritoriul României – o diversitate peisagistică Hora munților – Slănic Moldova Lacul Sfânta Ana – un loc al confluenței dintre mistic și real Parcul Național Semenic – Cheile Carașului Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității