Cu toții am auzit colorata și parfumata poveste a Olandei, țara lalelelor. Există un loc în România care se poate lăuda cu o poveste cel puțin la fel de multicoloră și parfumată.
Este vorba despre orașul Codlea din județul Brașov. Acest oraș are o istorie foarte interesantă, numit Zeiden în germana, Feketehalom în maghiară, este situat la marginea nord-vestică a Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlei.
Curios e că prima menţiune documentară a localităţii datează din 1265, însă cele mai vechi urme omeneşti descoperite pe teritoriul actual al oraşului Codlea datează din epoca bronzului (2000-1500 î.Hr.).
Atât din prisma trecutului istoric cât şi a dezvoltării culturale, economice şi politice, Codlea este a doua localitate din Ţara Bârsei, după Braşov.
Acest oraș s-a făcut cunoscut și a fermecat inimile a mii de femei nu doar datorită trecutul său istoric, ci prin remarcabilul talent al localnicilor de a cultiva flori dintre cele mai frumoase și rare.
Serele Codlea au fost cele care au purtat prin lume numele orașului în esențe tari.
Istoria Serelor Codlea începe la jumătatea secolului al XIX-lea, când sașii, majoritari în zonă la acea vreme au construit în zonă primele sere datorită experienței împrumutate de la olandezi. Astfel, codlenii au devenit primii grădinari ai Casei regale de Hohenzollern.
Localnicii din această zonă s-au făcut remarcați prin tehnologiile utile și neobișnuite pe care le aplicau mai ales în perioada rece a anului, căci datorită condițiilor climaterice mai aspre din timpul iernii, serele erau îngropate de ei pe jumătate în pământ, pentru a feri plantele de îngheț.
Această metodă s-a dovedit a fi una foarte eficientă, căci în anul 1980, Codlea devine foarte cunoscută în România și în afara țării ca orașul florilor cu o producție de 3000 de flori pe zi și un export anul de 9 milioane de flori.
Cu localnici harnici și pricepuți, înconjurată de munți, Codlea s-a remarcat ca fiind localitatea ideală pentru astfel de culturi, de asemenea, succesul Serelor de la Codlea s-a datorat și microclimatului favorabil, caracterizat de o lumină foarte bună și terenurile fertile.
Acestea au fost argumentele care au întărit fundamentul ideilor codlenilor de a construi în această zonă aceste sere.
Totuși, știm că succesul stă în mâinile oamenilor, de aici pornește totul, iar serele de la Codlea au fost îngrijite în stilul de muncă nemțesc, astfel, priceperea și seriozitatea sașilor, împărtășite cu dragoste și înțelegere românilor din zonă, au contribuit la dezvoltarea și prosperarea acestei afaceri în chip de floare.
După ani de muncă în cultivarea diverselor specii de flori, în serele Codlea încep să se cultive și legume, ca în 2004 aici să se producă 80. 000 de tone de legume de seră.
Confruntându-se cu mai multe probleme, ușor, serele de la Codlea încetează să mai dăruiască românilor legume sănătoase și flori dintre cele mai frumoase.
Vestea bună e că din 2013 majoritatea serelor din zonă își deschid porțile și își propun să reînvie parfumul și gustul de altădată al florilor și legumelor.
Astăzi, serele Codlea își propun să readucă la viață tradiția și istoria acestui oraș, dăruindu-le în același timp localnicilor sentimentul de bucurie și fericirea de a putea păstra și promova mai departe îndeletnicirea înaintașilor lor.
Patria florilor nu e doar Olanda, patria florilor e fiecare țară care le iubește și le cultivă cu dragoste. Deci, cine știe!? Poate într-o zi, numele României și al orașului Codlea va fi plimbat prin lume de cele mai neobișnuite și încântătoare flori, care vor fi îndrăgostite nebunește de plaiul românesc și nu vor putea crește în altă parte decât aici.
Cristina Morari
Articole înrudite:
Îngheţată în… farmacie
Salina Praid – distracţie şi tratament
La spital sau la hotel?
Restaurant Studio Alba Iulia – rafinament și gust bun
Sanatoriul Balnear Slănic Moldova
Regatul de sare
Aventura extraordinară de pe Muntele Ceahlău
Ţie ce îţi place să mânânci?
Sănătatea la murat
Fructele – arma ta împotriva oboselii
Nucile – o binecuvântare pentru starea ta generală de bine
”Muzeul Aurului” din Brad – templul aurului nativ
Grădina Botanică din Prăjeşti – un spaţiu revitalizant si inviorător
Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității