Geto-dac
Denumire data de istoricii moderni ramurii nordice a neamurilor trace (v. Tracii) care populau, in antichitate, spatiul delimitat de Dunare si Muntii Carpati. Ramura distincta a tracilor, delimitata etnic si lingvistic de tracii subdunareni, creatoarea unei culturi materiale si spirituale originale si unitare, populatia autohtona carpato-dunareana a fost desemnata, incepand cu sec. 6 i.e.n, de izvoarele grecesti, cu numele de geti, iar in sec. 1 i.e.n, de cele romane, cu numele de daci. Intrucat Getii si Dacii sunt creatorii uneia si aceleiasi civilizatii materiale si spirituale din spatiul carpato-dunarean si reprezinta ramuri ale aceluiasi popor, istoriografia moderna a desemnat populatia autohtona din mileniul 1 i.e.n. - din aceasta zona geografica - cu numele de geto-daci. Vezi Dacia, Tracii si Istoria romanilor!