Piaţa Mare din Sibiu

800px-Piata_Mare_din_Sibiu6Sibiul – un oraş de legendă, cu farmec, graţie şi mărturii ale unui trecut îmbibat de măreţie istorică. Larga sa arie de simboluri culturale îşi concentrează esenţa în Piaţa Mare a oraşului, a cărei existenţă este atestată încă din anul 1366, din momentul în care cea de-a treia centură de fortificaţii a Sibiului a fost finalizată.

Iniţial, aceasta figurează în datele istorice ca piaţă de practicare a activităţilor economice, mai exact ca piaţă de desfacere a cerealelor, şi totodata ca loc de execuţii, urmând ca la începutul secolului al XVI-lea să devină centrul cultural al vechii cetăţi. O lungă perioadă de timp a purtat denumirea de Der Grosse Ring sau Grosser Platz, între cele două războaie mondiale a fost numită Piaţa Regele Ferdinand, iar în perioada comunistă a purtat numele de Piaţa Republicii. Denumirea originală a fost redobândită după anul 1990.

Datorită faptului că stilul arhitectural medieval comportă multiple semne de autenticitate, latura sudică a pieţei este înscrisă în orizontul monumentelor importante din ţara noastră. Acest semnificativ perimetru cultural al Sibiului, în formă dreptunghiulară cu lungimea de 142 m şi lăţimea de 93 m, înglobează o serie de clădiri istorice ce sporesc magia incontestabilă a locului, precum:

  • Palatul Brukenthal – situat în partea de vest a pieţei, acesta este construit între anii 1778–1788 de către baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787). Devenit astăzi Muzeul Brukenthal, clădirea adăposteşte cele mai valoroase colecții de picturi baroce din centrul și estul Europei.
  • Casa Albastră – clădirea, a cărei fundaţii datează din secolul al XV-lea, a fost transformată de baronul Lambert von Morringer conform principiilor arhitecturale ale Barocului târziu (sec. al XVIII-lea). În această construcţie se află Galeria de Artă Românească, o sală multimedia modernă, destinată conferinţelor, expoziţiilor şi laboratoarelor de restaurare.
  •  Turnul Sfatului– a fost construit în secolul al XIII-lea. Pe sub această construcţie există un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică, iar la parterul său este situată poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a oraș În decursul timpului, acesta a suferit numeroase restaurări, fiind supraînălțat și înglobat unui grup de construcții. Pe zidul îndreptat spre Piaţa Mare există instalata o placă de marmură ce poartă următoarea inscripţie:

TURNUL SFATULUI

A fost poarta de intrare a celei de a doua centuri de fortificații a orașului de la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Năruindu-se parțial în 1586, a fost reclădit în 1588. În 1826 i s-a adăugat încă un etaj, primind înfățișarea de astăzi. Restaurat complet în 1961-1962.

Monument istoric nr. 2557

Sfatul Popular al Orașului Regional Sibiu – 1964

  • Casa Haller – cunoscută şi sub denumirea de Marele Ring, această clădire este construită în stil renascentist, ca urmare a transformării imobilului gotic ridicat în acest amplasament în cea de-a doua jumătate a sec. al XV-lea. Pe faţada acesteia se poate observa, într-o reprezentare ce datează din anul 1703, decapitarea comitelui Johann Sachs von Harteneck.
Citește și  Istoria românilor

Desigur că demne de vizitat sunt şi celelalte clădiri, care amplifică dimensiunea culturală de excepţie a acestui important centru cultural: Casa Lutsch, Casa Generalilor, Casa Weidner Reusner Czekelius, Casa Hecht.

În ceea ce priveşte proiectele de rabilitare ce s-au iniţiat de-a lungul timpului, în scopul conservării edificiilor medievale, demn este de menţionat proiectul Restaurarea faţadelor, porţilor, gangurilor, porticelor şi curţilor interioare ale unor imobile din Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa Huet, pentru punerea în valoare prin introducerea în circuitul public, turistic şi cultural – derulat în perioada septembrie-noiembrie 2005 şi finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin ONMI. Întrucât cele trei pieţe reprezintă nucleul istoric al oraşului, concentrând cele mai importante monumente ale oraşului, s-a încercat, prin intermediul modificărilor survenite, configurarea unui aspect fluent şi unitar.

În mod evident, clădirile conservă substanţa arhitecturală specifică sec. XVIII-XIX, vizibilă mai ales în spaţiile interioare ale monumentelor, iar lucrările de restaurare au încercat numai să evidenţieze eventuale elemente mai vechi la nivelul faţadelor. Pictorul restaurator Ioan Munteanu este cel care s-a implicat în acest proiect, anticipând chiar activităţile de un sondaj de parament.

Elemente de spectaculozitate survenite în urma acestor renovări se regăsesc în gangul de la nr. 8 – nişe în formă de arc în acoladă, pe pereţii laterali, şi un ancadrament de fereastră renascentist din piatră, cu urme de policromie; de la nr. 10, respectiv casa Haller – nişe similare cu cele de la nr. 8, decoraţie parietală renascentistă deasupra ancadramentelor de piatră ale ferestrelor din faţada principală şi de la nr. 16 – pilaştri din piatră cu secţiune pătrată, incluşi în peretele lateral stânga al gangului.

Citește și  Portul popular românesc

Mai mult, în anul 2007, o nouă iniţiativă de restaurare a avut loc şi astfel la casa Haller, în urma decapărilor tencuielilor suprapuse, pentru un plus de valoare, au fost plasaţi patru lei heraldici, de mari dimensiuni, deasupra ancadramentelor de fereastră. Aşa se face că, sub îndrumarea pictorului restaurator Liviu Ciungan, faţada clădirii a recăpătat aspectul din perioada lui Petrus Haller, cel ce a cumpărat-o în 1536 şi a transformat-o în manieră renascentistă.

Atât la casa Haller, cât şi la alte clădiri din piatră, s-a impus necesitatea restructurarii parterelor. Mai exact, golurile acestora au fost restrânse, întrucât încăperile fuseseră în mod excesiv lărgite în perioada interbelică şi după aceea, cu ocazia amenajării spaţiilor comerciale. Pe lângă acestea, au fost realizate noi vitrine din lemn, conforme cu tipologia specifică secolului al XIX-lea, având instalate antablamente la partea superioară, destinate inscripţionării firmelor.

Atenţia a fost concentrată, în plus, asupra refacerii pavajelor din ganguri şi curţi, similare modelelor originale, şi asupra acoperirii tuturor fisurilor identificate. Tot în această perioadă, în Piaţa Mare a fost reabilitată faţada Bisericii Catolice, a noului sediu al primăriei şi a casei Fileck.

Adelina-Mihaela Poenaru