Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari compozitori din lume, a schimbat viziunea oamenilor despre muzică, aducând frumusețe și încântare urechilor chiar și atunci când el a surzit.
Trăind în perioada 1770 – 1827, compozitorul a fost consacrat pentru 9 simfonii, sonate, cvartete și multe altele. Istoria muzicii nu ar fi la fel astăzi dacă Beethoven nu ar fi existat.
Acest geniu al notelor muzicale ne dă o lecție de perseverență și ambiție și ne arată că totul e posibil chiar și atunci când pare imposibil. După ce a rămas fără auz, compozitorul și-a continuat munca compunând Simfonia a IX – a pe lângă sonate și cvartete.
Ludwig van Beethoven demonstrează că scopul suprem al existenței sau orice alt scop, poate fi dus la bun sfârșit chiar și atunci când pare imposibil. Totul depinde de voință!
Beethoven s-a născut la Bonn, Germania, fiul lui Johann van Beethoven și al Magdalenei Keverich van Beethoven. Observând talentul muzical precoce al fiului său, acesta îl trimite pe micul Beethoven pe când avea doar 10 ani să studieze muzica cu organistul Christian Gottlob Neefe. Aici începe aventura micului Beethoven, aventură care se va sfârși cu marele compozitor Ludwig van Beethoven.
Impresionat de talentul și înclinația pentru muzică a lui Beethoven, Christian are planuri mult mai mari pentru micul învățăcel, așa că, în anul 1787, împreună cu Arhiepiscopul din Bronn, aranjează o călătorie în Viena, pentru ca micul Beethoven să meargă să ia lecții de la însuși Wolfgang Amadeus Mozart! Din nefericire, Beethoven apucă să studieze doar pe parcursul câtorva lecții, acesta fiind nevoit să se întoarcă acasă din pricina îmbolnăvirii și morții mamei sale.
Următorii 4 ani îi petrece lucrând pentru capela curții, unde își extinde cunoștințele în muzică cu operele aflate în circulație în acel timp.
În anul 1792 călătorește pentru a doua oară la Viena, unde va fi sub îndrumarea lui Joseph Haydn și mai târziu, Antonio Salieri. Aici, prin muncă continuă, Beethoven reușește să câștige favorurile aristocrației vieneze prin concerte private, în acest fel căpătând faimă de compozitor și pianist ilustru. Grație acestor favoruri, artistul reușește să-și asigure independență, lucru care îl încurajeze să-și continue munca și mai vîrtos.
În martie 1795 își face apariția în premieră în fața publicului vienez executând primul său concert pentru pian și orchestră. Acesta se arată un început promițător, încurajându-l să continue cu o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin și Bratislava. După ce a compus primele sonate pentru pian- dintre care și sonata op. 13 „Patetica”, Beethoven deschide, începând cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, moment în care compune și prima lui simfonie, în Do-major. În acel moment încep să apară și primele semne ale scăderii auzului, fapt ce îl determină să se izoleze tot mai mult de societate.
„Testamentul de la Heiligenstadt” confirmă că Beethoven se confesa fratelui său despre problema auzului, acesta fiind tot mai înspăimântat de simptomele din ce în ce mai accentuate. Cu toate acestea, tocmai în acești ani Beethoven compune cele mai desăvârșite opere ale stilului clasic de maturitate cum sunt cele trei sonate pentru pian, Simfonia III-a „Eroica”, apoi sonata pentru pian „Appassionata”, concertul pentru vioară și orchestră, Simfoniile a V-a (a „Destinului”) și a VI-a („Pastorală”). Observăm că suferința compozitorului nu numai că nu a alterat scânteia creației, ci a accentuat-o, este posibil ca suferința să-i fi servit drept muză pentru operele sale complexe și fermecătoare.
În aceste compoziții se observă deosebirile față de operele compuse în primii săi ani în Viena, compozitorul s-a maturizat în gând și cunoștințe muzicale, orchestra devenind principalul „instrument” al lui Beethoven.
În anul 1818, Beethoven rămâne complet surd, acesta putând să comunice doar prin caietele de conversații, în care interlocutorii scriau în loc să vorbească. Acest lucru însă nu l-a împiedicat pe artist să creeze, să compună. În 1819 compune „Variațiile-Diabelli” pentru pian, în 1820 apare prima versiune a „Missei Solemnis”, tot atunci sunt realizate ultimele sale sonate pentru pian și cvartetele de coarde, în sfârșit, Simfonia a IX-a.
Prima audiție a Simfoniei a IX-a a avut loc în ziua de 7 mai 1824, la Viena. Se spune că, succesul a fost triumfal, chiar revoluționar, s-ar putea spune. Beethoven a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, când, potrivit etichetei, însăși familia imperială era salutată la intrarea în sală doar cu trei salve. Simfonia a stârnit un entuziasm delirant, multă lume plângea. Beethoven, captat și dedicat muncii sale, se găsea pe scenă cu fața la orchestră, nepricepând nimic din cele ce se petreceau în sală, unde lumea ridicată în picioare striga și își agita pălăriile. Una din soliste l-a întors pe Beethoven cu fața la public, acesta putând astfel să-și trăiască triumful.
Fiind din ce în ce mai bolnav, compozitorul a căzut la pat în anul 1826, urmând să moară la 26 martie 1827 în urma unei boli de ficat. Mii de locuitori ai Vienei și admiratori ai muncii sale au luat parte la ceremonia de înmormântare. Se spune că însuși poetul Franz Grillparzer a rostit cuvântul de adio.
Importanța lui Beethoven este extrem de semnificativă, acesta pornind de la compozitorul medieval la artistul care creează dintr-o necesitate interioară, compozitorul afișează un talent nativ incredibil, folosindu-se de note muzicale ca să inspire, să creeze, să emoționeze. Ludwig van Beethoven este considerat un întemeietor al unei noi ere muzicale, o figură cardinală în evoluția muzicii tuturor timpurilor.
Diana-Elena Melinte
Articole înrudite:
Piotr Ilici Ceaikovski – Vindecător de suflete
Ciprian Poumbescu – patriotism pe vibrații muzicale
George Enescu – cartea de vizită a României
Johann Strauss II – regele valsului
Wolfgang Amadeus Mozart
Compozitori celebri (I)
Serghei Vasilievici Rahmaninov – un pianist influent al secolului 20
Joseph Haydn – „Părintele simfoniei”
Georg Friedrich Händel – un mare creator al barocului muzical
The Beatles – rockul scrie istorie
Semnal M – o trupă de renume și succes
Mihaela Mihai – artist emerit al poporului român
„Primăvara omenirii” – compoziție și OM – Eugen Doga
Leonardo da Vinci – Diamantul perioadei Renascentiste