Wolfgang Amadeus Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart (27 ianuarie 1756 – 5 decembrie 1791) – un geniu al muzicii clasice, s-a născut la Salzburg, Austria, într-o familie de muzicieni, fiind cel de-al șaptelea copil în familie. Din cei șapte, însă, în viață rămăseseră doar doi, printre care fiica mai mare cu cinci ani decât Mozart – Maria Anna.

Talentul muzical și l-a dezvoltat de mic copil. Tatăl lui, Leopold Mozart, exersa de la o vârstă fragedă ore la pian cu fiica mai mare. Acest lucru l-a impresionat mult pe viitorul compozitor, astfel încât se juca cu clapele, alcătuind combinații de sunete pe care ulterior le repeta.

mozart_edusoft

Avea patru anișori când tatăl său, în scop distractiv, a început să-l învețe librete și alte piese mici. Într-un timp scurt acesta s-a învățat să le interpreteze cu o puritatea și un ritm excelent după care a încercat să dezvolte în el simțul propriei creații. La cinci ani compunea mici piese pe care le interpreta tatălui său, cu rugămintea ca cel din urmă să le scrie pe hârtie.

La șase ani micul muzician interpreta virtuos lucrări dificile și complexe. Părinții nu au trebuit să-l înduplece pe fiul lor să se așeze la pian. Dimpotrivă, ei au încercat să-l convingă să-și oprească ocupația, pentru a nu se supraobosi. Tot la această vârstă fragedă a stăpânit și vioara. Tatăl și prietenii lui nu au încetat să fie surprinși de această dezvoltare extrem de rapidă a copilului. El și-a dorit un altfel de viitor pentru copiii lui. Din această cauză, îl ia pe băiat și talentata lui surioară într-un tur muzical prin toată Europa.

Familia Mozart a vizitat mai întâi Munchenul  și Viena – unde concertează în fața familiei imperiale, după care și cele mai mari orașe ale Europei – Paris și Londra. În cel din urmă, Wolfgang l-a cunoscut personal pe Johann Christian Bach, cu care discuta serios despre muzică, chiar dacă între cei doi era o diferență considerabilă de vârstă. Tot atunci a compus câteva simfonii, iar la Paris a scris primele sale sonate pentru vioară și pian. În cele din urmă micul compozitor a cucerit Europa și, în 1766, familia s-a întors din nou în orașul Salzburg.

Urmează vizita în Italia, care a durat trei ani (1770-1773).  Tatăl și fiul au vizitat Roma, Milano, Napoli, Veneția, Florența. Pentru a doua oară în viața lui, Wolfgang, acum deja adolescent de paisprezece ani, muzician experimentat, se bucura de triumf. Concertele tânărului Mozart au trecut cu un succes imens. Mitridate – regele Pontului, Lucio Silla, Visul de Scipio – au fost câteva din operele lui care au avut un mare succes.  Publicul era impresionat de complexitatea și varietatea acestor creații muzicale.

Din nou, el s-a evidențiat ca un iscusit clavecinist și acompaniator, organist și violonist. În plus, Mozart cânta la orgă în biserici, mănăstiri și catedrale. Concertele sale adunau laolaltă un număr foarte mare de ascultători.

Pe tot parcursul vizitei sale în Italia, Mozart și-a extins și îmbogățit foarte mult cunoștințele. Însă nu a fost posibil să-și găsească un post de muncă bine plătit aici. Cei mai influenți oameni și elita societății nu au fost în stare să aprecieze adevărata frumusețe a muzicii lui. Deci se întoarce din nou în Austria.

În 1781, Mozart s-a mutat la Viena, unde și-a petrecut ultimii zece ani din viață. Fericirea mea începe abia acum – scria el tatălui său. Astfel, acest deceniu a devenit perioada cea mai prosperă din viața lui Mozart.

Urmează căsătoria cu Constanze Weber la 4 august 1782, care a dus la o căsnicie destul de reușită și armonioasă. Primul mare succes înregistrat i-a fost adus de opera îmbibată de romantismul acelor vremuri, Răpirea din serai. Opera a fost lăudată chiar de împăratul Iosif II, care fusese și unul din protectorii săi: O muzică prea frumoasă pentru urechile noastre. Scrierea operei Don Giovanni, a cărei premieră s-a desfășurat la Praga, a fost primită de către public cu deosebit entuziasm. Alte opere ale marelui compozitor sunt Nunta lui Figaro (1786), Die Zauberflöte (1791) sau Così fan tutte (1789), care, însă, a fost reprezentată cu mai puțin succes.

După acest mic eșec popularitatea acestuia a început să scadă și, între timp, a decedat și împăratul Iosif II, cel care îl numise compozitor al curții imperiale.

Ultimul său concert pentru pian îl dă în anul 1790 în martie. Iar în noiembrie 1791 starea lui de sănătate se înrăutățește brusc, boala ținându-l la pat până la 5 decembrie, când acesta se stinge din viață.

Cunoscutul Requiem de Mozart a rămas nefinalizat înainte de moartea sa, dar ucenicul său,  Zyusmayer, l-a completat.

Pe tot parcursul vieții sale, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr imens de opere deosebite prin frumusețea și profunzimea lor.

Elena Echimenco


Publicat

în

,

de către