Legătura minte – trup

gandÎn ultimii 50 de ani cercetările ştiinţifice au făcut numeroase sforţări pentru a înţelege legătura creată între minte şi trup, mai exact modul în care gândurile şi sentimentele noastre influenţează starea de sănătate a organismului. Având eticheta de efectul placebo, psibilitatea de vindecare prin puterea gândului încă suscită întrebări în rândul multor medici.

În ciuda reticenţelor unora, există dovezi ştiinţifice conform cărora modalitatea în care gândim şi emoţiile, sentimentele pe care le dezvoltăm faţă de diversele aspecte ale realităţii exterioare au un impact major asupra corpului uman. Astfel, demonstrarea efectelor trupeşti ale stărilor mentale constituie unul dintre centrele de interes ale lumii medicale.

Mulţi dintre noi am auzit, de altfel, teoria care evidenţiază faptul că emoţiile negative, gândurile rele sau stresul pot determina apariţia unor afecţiuni fizice. Astfel, se consideră că anumite stări, precum anxietatea, nervozitatea, mânia, stresul, reprezintă factori de dezvoltare a unor serii de probleme, ca: pierderea poftei de mâncare, insomnie, presiune arterială, dureri musculare, cefalee, crampe, diverse afecţiuni digestive sau probleme respiratorii. Pe lângă acestea, frica reprezintă o reală otravă pentru organism. Tensiunea generată de acest sentiment declanşează o serie de procese chimice la nivelul rinichilor, plămânilor şi intestinelor ce pot provoca o intoxicaţie fatală.

Dacă gândurile, sentimentele, frâmântările lăuntrice nu sunt controlate, acestea dăunează trupului uneori într-un mod ireversibil. Astfel, grijile exercită o forţă distructivă deosebit de mare asupra noastră, determinând apariţia indigestiei şi a unui nivel ridicat de aciditate gastrică. Aceasta din urmă, la rândul ei, irită sistemul nervos şi apare depresia. Din spectrul sentimentelor negative fac parte, de asemenea, regretele, frustrările, ostilitatea, autoînvinuirea, ura sau indiferenţa – vectori ai unui dezechilibru organic major, prin slăbirea sistemului imunitar şi facilizarea instalării bolilor.

În ceea ce priveşte efectul placebo, s-a stabilit prin experimente concrete că există şanse sporite de vindecare a unor boli doar prin ceea ce se produce la nivelul creierului. Se susţine că o treime din persoanele bolnave răspund la tratamentele bazate pe acest efect, în care factorul psihologic primordial – gândirea – este implicat. Astfel, spun unii specialişti, este suficientă inducerea anumitor gânduri pozitive pacienţilor, pentru ca aceştia să-şi îmbunătăţească de la sine starea de sănătate. Nu este neapărat vorba despre o consiliere psihologică în acest sens, ci simpla administrare a unui tratament neadecvat patologiei bolnavului, desigur, fără a-i dăuna acestuia şi fără ca el să aibă cunoştinţă, s-a dovedit utilă în cazurile experimentate.

În mod surprinzător, se pare deci că o atitudine pozitivă aduce o încărcătură energetică extrem de benefică organismului, care reacţionează eficient în propriul proces de însănătoşire. Cum se explică medical aceasta? Gândirea optimistă şi încrederea în vindecare determină o secreţie spectaculoasă a neurotransmiţătorului dopamină – responsabil de energia şi buna funcţionare a organismului. Mai mult, efectul placebo se manifestă la nivelul zonei din creier numită nucleus accumbens, asociată cu bucuria, dar şi cu dependenţa. Mai precis, această regiune este activată atunci când pacientul se aşteaptă la îmbunătăţirea stării de sănătate, iar organismul devine capabil să elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele.

Există, totuşi, şi situaţia reversibilă aplicării unor „false” tratamente, adică efectul nocebo. Acesta se constată în rândul pacienţilor care, fie că primesc medicamentaţia potrivită, fie că primesc una care doar le conferă impresia că ar fi potrivită, ei totuşi nu au încredere în terapia aplicată. Aşadar, puterea gândului are o semnificaţie crucială şi stă în alegerea fiecăruia de a tinde spre pozitivism şi vindecare sau negativism şi boală.