Grădina Zmeilor este comparată cu mult mai cunoscuta Meteora din Grecia și chiar dacă nu are dimensiunile impresionante ale acesteia, compensează prin legendele pe care localnicii le transmit prin viu grai de generații. Și-a dobândit numele Grădina Zmeilor în 1970, până atunci fiind numită Dumbrava, pentru că era o zonă împădurită, sau Chieturi, pentru că acolo se încheia pădurea.
Rezervația naturală geologică şi peisagistică este situată la marginea localităţii Gâlgău Almaşului, din comuna sălăjeană Bălan şi este un ansamblu neregulat de stânci, formate aici prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din dealul Închieturi. Vântul şi ploaia, îngheţul iernii şi binevenitul dezgheţ al primăverii au format, apoi, cele mai bizare forme: coloane, metereze, poduri, ciuperci, unele având înălțimi de peste 10-12 metri.
FOTO cartitaplimbareata.ro
Stâncile vulcanice cu forme bizare au zăcut pe fundul mării Thetis cam cu două miliarde de ani în urmă. Rocile sunt supuse unui proces permanent de eroziune, iar ultima alunecare de teren a avut loc în anul 1971, când blocuri uriaşe s-au desprins din Dealul Închieturi (376 metri) şi au alunecat la vale, pe un sol argilos, rămânând, totuşi, în picioare.
Formele ciudate ale stâncilor, dar şi imaginaţia bogată a localnicilor, a făcut ca acestora să le fie atribuite denumiri cu conotaţii supranaturale. Astfel, cele mai mari stânci, în formă de prismă, au fost numite Zmeul şi Zmeoaica, dar sunt şi unele stânci ce poartă denumiri pământene: Moşu, Eva, Dorobanţul Degeţelul, Sfinxul, Călugărul, Căpitanul, Soldaţii, Eva.
Legendele care aprind imaginația
În partea vestică a rezervației naturale sunt două stânci gemene, imense. Au și fost denumite, de altfel, Zmeul şi Zmeoaica. Se spune că pe aceste pietroaie se opreau zmeii să se odihnească atunci când mergeau după sare la Dej.
Conform unei alte legende, zona era casa unor zmei care furau fetele oamenilor. Într-o zi, unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îi înfrunte. După ce l-a învins, a găsit soarele şi l-a aruncat sus pe cer. Ceilalţi zmei au venit să îl ajute, dar au fost orbiţi de strălucirea neaşteptată. În acelaşi timp, una dintre fetele eliberate a rostit asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformaţi în stane de piatră.
De Grădina Zmeilor se leagă şi o altă legendă, a fetei Cătanii. În zonă, cătane li se spune la femeile mai rele, care sunt autoritare. O astfel de femeie avea o fată, care s-a îndrăgostit, împotriva voinţei mamei sale, de un soldat. Cum fata nu a renunţat la iubirea pentru tânărul militar, mama-cătană a blestemat-o să se transforme în stană de piatră.
Gura de mină în care țigănușul ar fi găsit arma FOTO adevarul.ro
O altă legendă spune povestea peretelui stâncos din care s-au desprins stâncile și de unde curgeau şiroaie de apă roşiatică. Li se spuneau ”Sângele ţigănaşului frumos”. Se pare că un tânăr ţigan s-ar fi împuşcat acolo cu o armă găsită în vechea mină. Fugea se pare de poliţie şi, decât să fie prins, a preferat să îşi ia viaţa.
Ștefan Domnițeanu
Articole înrudite:
Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi
Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare
Cascada Buciaș și cascada Fata Moartă, două din frumusețile ascunse ale României
Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana
Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele
Sculptorul român care a creat capul lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro, considerat cel mai mare simbol al creștinismului din lume
Centrul istoric al Botoșaniului, una dintre bijuteriile arhitecturale puțin cunoscute ale României
Clădirile vechi ale Romanului, comori arhitecturale ale României. Printre ele se numără Casa Celibidache și Casa Ioachim
Centrul istoric al Galațiului, frumusețea arhitectonică a unui târg aprig de negustori lăsată uitării
Tainița suceveană Cacica – mica Polonie românească
Minitrip cultural în județul Iași (III) – Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Românul, rector al Universității din Cluj, care scria în periodicele maghiare. A contribuit la apropierea dintre români și unguri
Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău
Mănăstirea cu două hramuri de la Luncani, un inedit lăcaș de cult romano-catolic construit de Ordinul Carmelitan