Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana

Pe 26 iulie 2016, Banca Naţională a României (BNR) a inaugurat Muzeul Tezaurului de la Tismana, unic în Europa, unde publicul poate viziona cele mai relevante momente din perioada 1944-1947.

În luna septembrie 1944, România era ocupată de Armata Roșie, iar Consiliul General al BNR  a luat decizia de a muta Tezaurul în peştera din apropierea mănăstirii Tismana. Funcționarii BNR au depus aurul în grotă, unde a fost păstrat până în februarie 1947, când trei garnituri ale CFR au transportat întreg Tezaurul la Bucureşti, potrivit celor scrise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în volumul “Odiseea aurului BNR – Tismana 1944-1947”.

Povestea salvării tezaurului național  a devenit cunoscută abia după 50 de ani, când secretarul general al BNR, Cristian Păunescu, împreună cu directorul sucursalei Gorj a Băncii Centrale, Gheorghe Birău, şi cu istoricul Marian Ştefan, au reconstituit evenimentele din acea perioadă cu ajutorul documentelor păstrate în arhiva BNR.

Acțiunea  a fost cunoscută sub numele de „Operaţiunea Neptun” sau „Tismana” și a avut loc în 1944. Banca Naţională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat transportul în secret a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost  depozitată până în 1947 în peştera din apropierea mănăstirii Tismana.

Nemții erau încă în țară, iar rușii se apropiau de granița de răsărit

Decizia autorităților române a fost motivată de faptul că, în 1944, armata germană se afla încă în România, iar Armata Roșie se apropia de granița de răsărit. Pentru că exista pericolul ca tezaurul să fie furat, guvernatorul de atunci, Constantin Angelescu  a obţinut acordul de a construi un  așa numit „tezaur de siguranţă“ la mănăstirea Tismana.

În iunie 1944, este aprobată mutarea tezaurului, iar pentru a masca intenția transferului, BNR acordă fonduri pentru „reparaţii la clădirea mănăstirii, care fusese afectată de un incendiu devastator în 1942“. O lună mai târziu ajung la Tismana 4.086 de casete cu 215 tone de aur structurate astfel:
– 4.035 de casete cu 212 tone de aur românesc, din care 1.641 de casete cu monede, 1.372 de casete cu lingouri de tip internaţional, 1.022 de casete cu lingouri de tip standard;
– 51 de casete în greutate de 3 tone cu aur polonez, lăsat în păstrare în 1939, când tezaurul polonez a tranzitat România.

Citește și  Tu îți porți Patria cu tine prin lume?

280 de soldaţi şi ofiţeri au asigurat paza tezaurului

În septembrie 1944,  intrarea în peșteră este astupată cu un zid de beton de un metru grosime, iar paza acesteia este asigurată cu 280 de soldaţi şi ofiţeri sosiţi de la Târgu Jiu. Dispozitivul de pază și apărare a tezaurului a fost organizat minuțios. Astfel, au fost formate 6 grupe mobile cu autocamioane a 26 de ostaşi sub comandă ofiţerească în Târgu jiu şi la Filiaşi, Garnizoana de la Târgu Jiu era în alarmă permanent și s-a creat o reţea telefonică sub centrală unică la Târgu Jiu.

FOTO Inquam Photos

De asemenea, au fost  organizate 10 puncte de alarmă în judeţ, iar Regimentele 36 Artilerie şi 18 Infanterie  erau pregătite oricând, cu câte 500 de oameni sub comandă şi instruire pentru pază unică la Târgu Jiu. Autoritățile române au scos la acea vreme și o publicaţie-afiş în limbile română, rusă şi germană, în care se amintea că „Cine este prins că ucide, fură, violează, cu arma în mână, va fi împuşcat pe loc, după somaţie“.

Comuniștii și ofițerii sovietici au încercat să pătrundă în peșteră

Pe 16 ianuarie 1945, reprezentanţii BNR ridică din tezaur cantitatea de 11.150,6 kg de aur fin, din care s-au bătut un milion de monede jubiliare „Ardealul Nostru“. Pe 20 august 1945, mai mulți reprezentanţi ai partidului comunist, dar şi ofiţeri sovietici, încearcă să pătrundă în peșteră, dovadă că aflaseră de mutarea tezaurului la Tismana. Delegatul BNR la Tismana ia mai multe măsuri pentru a întări dispozitivul de pază.  Astfel, ghereta a fost camuflată, soldaţii de pază au fost îmbrăcaţi în civil, iar accesul către peşteră a fost blocat intenţionat cu bolovani pentru a simula pericolul căderilor de stânci.

Citește și  Vine Ursul!

Pe 24 ianuarie 1947, o primă echipă de la BNR  pătrunde în grotă şi constată că tezaurul este neatins. Casetele în care aurul era depozitat fuseseră deteriorate din cauza apelor subterane (peştera fusese complet inundată de mai multe ori). Pe 26 ianuarie 1947, 51 de casete cu aur polonez sunt încărcate într-un vagon CFR, iar două zile mai târziu prima garnitură de tren, formată din 5 vagoane pline cu aur, pleacă din gara Târgu Jiu spre Bucureşti. Pe 1 februarie 1947, a doua garnitură de tren, formată din 8 vagoane, pleacă spre Bucureşti. Pe 4 februarie 1947, cea de-a treia garnitură, formată din 7 vagoane, pleacă cu ultima parte a tezaurului BNR spre Bucureşti.

Ștefan Domnițeanu