Fotografiile prelucrate

Strategiile de marketing apelează în zilele noastre la o gamă cât mai diversificată de modalităţi prin care să poată fi captată atenţia publicului larg, iar fotografiile prelucrate se numără printre ele. În privinţa aceasta se impune problema dacă ar trebui sau nu ca astfel de imagini să conţină avertismente în acest sens.

Există, pe de o parte, convingerea că, în ciuda prelucrării aparent inofensive, fotografiile pot transmite un mesaj subliminal. Modificări simple, precum contrastul sau luminozitatea, pot determina o interpretare eronată a mesajului comunicat. Distorsionând anumite aspecte, publicul poate fi dus uşor în eroare cu privire la caracteristicile unui obiect, însuşirile unei persoane sau particularităţile unui peisaj, cauzând implicit o schimbare a modului de înţelegere şi percepţie a privitorului.

Desigur că cele mai multe modificări ale fotografiilor survin în paginile revistelor de modă şi frumuseţe. Astfel, întâlnim frecvent persoane ale căror chipuri sau trupuri poartă o aură de perfecţiune, în care defectele sau asimetriile nu-şi găsesc locul. Ceea ce este îngrijorător constă în faptul că, printr-un flux constant de astfel de imagini aduse în atenţia publicului, se conturează în mentalitatea unora, chiar şi numai la nivel subconştient, ideea că acele standarde de frumuseţe şi perfecţiune există şi, deci, ele sunt deziderabile de atins. Tinerele mai ales, vulnerabile fiind, pot capta un astfel de mesaj greşit, ajungându-se la o stare psihologică angoasantă faţă de propria persoană şi chiar la anumite boli, precum depresia, anorexia sau bulimia.

Pe de altă parte, responsabilii de publicitate se apără, aducând drept prin argument subiectivitatea editorului, modalitatea în care el percepe acele subiecte. Întrucât textul scris deţine implicaţii personale din partea autorului, de ce fotografia nu ar putea obţine o notă de subiectivitate, fiind necesară supunerea ei unor anumite standarde? Orice ajustare constituie o cale de a transmite esenţialul; reprezintă tot o formă de editare jurnalistică, iar în raţiunea acestui fapt fotografiile modificate trebuie acceptate şi înţelese ca atare. În plus, o atenţionare a publicului asupra intervenţiilor suferite de imagini poate crea falsa impresie că acestea au fost în totalitate trucate.

Mai mult decât atât, se consideră că publicul are cunoştinţă de lumea ideală promovată prin publicitate şi, prin urmare, acesta nu ar trebui să se raporteze la ea, ci să o înţeleagă ca pe o realitate alternativă. Majoritatea oamenilor sunt conştienţi că fotografiile cu modele sau vedete sunt retuşate, dar, în ciuda acestui fapt, aceştia continuă să vizualizeze astfel de imagini, căci resimt nevoia de a se raporta la un standard de perfecţiune. Privind astfel lucrurile, avertismentul ar deveni inutil, întrucât ar menţiona un lucru deja conştientizat şi acceptat de societate.

Adelina-Mihaela Poenaru

Articole înrudite:

Femeia şi rolul ei în mass-media Clonarea umană – o reală controversă Avortul în cazul minorelor E-urile și alimentația Responsabilitatea educaţională a posturilor private de televiziune Rațiunea îți vorbește mereu cu vocea inimii Voluntariatul – o alegere de viitor Despre încredere Inspirație? Motivație? Tu ești cheia succesului tău! Educația eficientă – acasă sau la școală? Temele pentru acasă – necesitate sau povară? Lumea de azi – o lume grăbită și haotică Mâine – între realism şi idealism Cultura, managementul cultural şi piaţa de artă