Echipa EduSoft la Târpești

muzeul_popaDupă un prânz consistent, întotdeauna somnul este cel care îți dă târcoale, însă împreună cu Gabriela și Ana, ne înfrânăm această plăcere și pornim la drum spre următorul obiectiv de vizitat. Luăm mașina și în circa 10 minute ajungem la Muzeul Popa din Târpești. Nu mică ne-a fost mirarea, căci în timp ce străbăteam ulițele zonei, zăream la fiecare pas indicatoare care ne sugerau direcția corectă. Acest aspect denotă o bună organizare și o implicare serioasă în administrarea muzeului.

Cu siguranță fiecare dintre voi ați vizitat cel puțin o dată un muzeu, însă, vă spun de la început că nimic nu se compară cu muzeul Popa din Târpești. Sinceră să fiu, nu eram prea entuziasmată la auzul că vom vizita un muzeu. Deja îmi imaginam trei camere bătrânești cu trei obiecte și o fotografie răsfirate în câte un colț. Însă plictisul mi-a fost alungat de îndată ce am coborât din mașină, în fața porților muzeului. Primul impact vizual l-am avut cu design-ul ancestral al gardului ce împrejmuia curtea. Porțile cioplite din lemn purtau mărturia unui talent rar întâlnit.

muzeul_popa_1

De o parte și de alta a porții stau de strajă trei stâlpi masivi, iar între ei, scândurile care alcătuiesc poarta au cioplit în partea superioară câte o înfățișare, care, așa cum vom afla mai târziu, fac trimitere la colectivul sătesc de odinioară. Figurinele sculptate în lemn sunt așezate ierarhic în funcție de statutul membrilor comunității pe care îi înfățișează. Astfel, în mijloc, sunt reprezentați primarul și preotul, ulterior fiind dispuși ceilalți consăteni. Gardul este tipic construcțiilor bătrânești pe care le putem regăsi în imaginea gospodăriei bunicilor noștri.

Citește și  Cetatea de Scaun a Sucevei - o bijuterie culturală în nordul Moldovei

Deschidem poarta și verdele crud al ierbii de primăvară ne izbește simțul vizual. E primăvară și noi nu știm?? Nu, suntem încă în toiul verii, dar în curtea din Târpești nu se mai resimte arșița dogoritoare. Pomii încărcați, casa bătrânească frumos îngrijită mă fac să retrăiesc clipele frumoasei copilării. Ne întâmpină fiul creatorului muzeului Nicolae Popa, domnul Nicolas Popa, un extraordinar orator, care cu multă dibăcie ne atrage atenția asupra poveștii pe care ne-o relatează.

Astfel, aflăm că Nicolae Popa este un important exponent al tradiției satului arhaic. Opera sa reflectă două dimensiuni ale creativității sale: una îndreptată spre arheologie și cealaltă spre meșteșug. A fost considerat un dușman al poporului și condamnat la 5 ani de închisoare, din 1952 până în 1957. Experiența din perioada petrecută în închisorile de temut ale acelei vremi (Jilava, Gherla) au avut un impact grav asupra reintegrării în societate a creatorului popular. Încercând să-și găsească o liniște lăuntrică și să-și construiască un spațiu în care să se simtă liber, a început să-și dedice timpul creațiilor artistice. Drept mărturie stau sculpturile din piatră și lemn ce animă curtea. Debutul său ca meșter popular a reprezentat o încercare de a-și umple timpul după eliberarea din închisoare. Ceea ce aduce nou meșterul din Târpești este tocmai originalitatea operelor sale. Pe un fond al tradiției folclorice el și-a construit întreaga operă, valorificând pentru prima dată sculpturile în piatră.

muzeul_popa_3

Interiorul muzeului este arhiîncărcat cu obiecte tradiționale dintre cele mai diverse. Măști populare, costumații purtate la diferite ritualuri și sărbători, obiecte țărănești destinate muncilor agricole și nu numai – toate conferă aerul de mult apus al vieții de la țară.

Citește și  M-ai regăsit, Bucureşti

Pereții de la intrarea în casă sunt acoperiți de tablouri semnate Nicolae Popa (sau alţi pictori populari). Peisajele naive dau culoare locației și, totodată, creează profilul unei personalități înzestrată cu atâtea aptitudini.

Rămânem uimiți de faptul că, pe lângă meșteșug, s-a ocupat și de arheologie, lui datorându-se bucuria noastră de a vedea obiecte de cult ce datează din secolul al XVI-lea sau monede, unelte agricole sau obiecte din gospodăria vremurilor trecute.

Muzeul din Târpești conservă cu loialitate aspectele comunității de demult.

Mihaela-Ștefania Puțeanu