Tristan Tzara – fondator al Dadaismului

Tristan TzaraTristan Tzara, cu pseudonimul Samuel Rosenstock, născut la Moinești, la 16 aprilie 1896 și decedat la 25 decembrie 1963, la Paris a fost un poet și eseist român, de origine evreiască. Născut în România, dar stabilit ulterior în Franța, Tristan Tzara este unul din fondatorii dadaismului, care a avut mari influențe asupra artei plastice și literaturii și a creat chiar o revoluție majoră în acest sens.

În anul 1912, atunci când se afla la liceu, publică Revista Simbolul, alături de Marcel Iancu și Ion Vinea, însă cu ajutorul lui Iosif Iser și Alexandru Macedonski. Inițial, semnează cu pseudonimul S. Samyro, apoi Tristan Ruia și tocmai după aceea alege să se semneze cu Tristan Tzara – nume care exprimă o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat pe poet, dar și o stare de spirit a lui, una de poet “trist în țară.”

Monumentul Dada din Moinești, județul Bacău
Monumentul Dada din Moinești, județul Bacău

Având în vedere că Tzara ajunge în toamna lui 1915 în orașul elvețian Zurich în timpul Primului Război Mondial, el se alătură unui grup de tineri cu inițiativă și cu idei invoatoare. Astfel, se naște mișcarea dadaistă. Se spune că toți au contribuit în mod egal la nașterea acestei mișcări celebre, însă efortul lui Tzara a fost sporit, pentru că el era și popular și diplomat, iar acest lucru a contat enorm în acest sens.

Tristan Tzara nu se oprește aici, pentru că în 1919 se mută la Paris și acolo încearcă se re-lanseze Dada și s-o includă într-un cadrul mai… universal. Tot atunci, poetul colaborează cu Andre Breton, Philippe Soupault și Louis Aragon,  în virtutea inovației.

Câteva din cele mai importante texte cu caracter dadaist ale poetului sunt publicate între anii 1916 – 1924:

  • Prima aventură cerească a domnului Antipyrine (1916)
  • Douăzeci și cinci de poeme (1918)
  • Șapte manifeste Dada (1924)

În 1925 se căsătorește cu Greta Knutson, iar în 1927 devine tată de băiat (Christophe, născut la 15 martie). Până în 1937 locuiesc pe Montmartre, într-o casă construită cu susținerea familiei Gretei, iar în 1937 aceștia se despart, pe când divorțul are loc tocmai în 1942.

Citește și  Insula dintre munți - Piatra Neamț, Lacul Izvorul Muntelui

În 1929, Tristan Tzara devine interesat de Suprarealism și Marxism. Apoi, face parte din Rezistența Franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1947 devine cetățean francez și intră și în partidul Comunist Francez. În 1956, părăsește partidul.

Viața și activitatea lui Tzara în politică nu face nimic altceva decât să-l apropie de uman și să-l conducă pe drumul lirismului. Creațiile lui relevă tensiunile care se nasc în suflet, durerile și tristețile umane, prinse între revoltă și tragedia condiției umane.

Urmează o perioadă în care lucrările lui ating o treaptă de maturitate, acestea fiind:

  • Omul aproximativ ( 1931)
  • Vorbind singur (1950)
  • Fața interioară (1953)

Aceste lucrări au un limbaj dificil, dar pe cât se poate de umanizat.

Tristan Tzara moare la Paris și este înhumat în  Cimetiere de Montparnasse. În România însă, există, la Moinești, o statuie ridicată în cinstea lui.

Maria Bocicov