Theodor Aman – pictor şi gravor

theodor-aman-autoportret2În Parisul jumătății secolului al nouăsprezecelea își va finisa studiile academice personalitatea cu rol substanțial, chiar decisiv, în revoluționarea culturii românești, prin îndepărtarea rămășițelor medievale, ramolite, dar și micșorarea influenței expansibile orientale.

E incredibil faptul cum acest ctitor cultural, Theodor Aman, sparge hotarele și pătrunde în orizontul artistic occidental, dar nu înainte de a se naște, la data de 20 martie, 1831, pe un meleag mioritic, tânăr, drag – Câmpulung-Muscel, ca, mai apoi, să colinde, copil fiind, Craiova, numind-o pe durata adolescenței sale, casă.

Pe parcursul activității sale de mare pictor, pedagog, academician și grafician român, își asumă frumoasa menire de a da viață, la București și Iași, primei Școli de Arte Frumoase. Excelent în pictura cu motive istorice (despre asta vorbește experiența personală prin care a trecut în 1848 – Primăvara Popoarelor), la baza carierei sale  va sta, așadar, o învălmășeală de idei mărețe, idei revoluționiste, care-l vor inspira profund, artistul lăsând, grație lor, urme frumoase pe pânze demne de glorie și admirație eternă.

theodor-aman-unirea-principatelorAvând, deci, istoria drept soclu, timpul i-a permis să găsească culori pe vremuri gri pentru capodopere fascinante, precum: Unirea principatelor, 1859, Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, 1852, Bătălia de la Oltenița, 1854, Izgonirea turcilor la Călugăreni, 1872, Tudor Vladimirescu, 1874-1876.

Cu aceeași dragoste pentru șevalet, pictorul Theodor Aman reușește, în forma cea mai rotundă, să pună în rame portrete și autoportrete: Principesa Zoe Brâncoveanu, Portret de femeie, Autoportret, Portret de femeie cu câine. Prin prisma acestor tablouri a reușit să transforme arta interpretării figurii umane într-una de analiză psihologică profundă.

Citește și  Carol I - începutul Dinastiei Regale în României

Umanist convins, Theodor Aman își jertfește vopsele și chiar sinele, investind cu dragoste de patrie în dioramica peisagitică a României, dând viață unor copleșitoare priveliști prin plasarea omului în mijlocul naturii. La acest capitol, ne vine în memorii Peisaj cu barca pe lac, Peisaj cu râu și copaci, Pe terasă la Sinaia.

theodor-aman-natura-statica-cu-cireseNatura moartă cuprinde o gamă de lucrări în atelierul artistului, exprimând emoții puternice de admirație prin pronunțarea și în alte genuri ale picturii: nudul și genul.

Consumat de artă și împlinit prin anume aceasta, multivalentul artist român se desparte de șevalet pentru o perioadă lungă de odihnă veșnică, la 19 august, 1891, acasă, la București, trecându-ne în testamentul său ca moștenitori de capodopere, în pânza fiecăreia dintre acestea  regăsindu-se particula vie a geniului Aman.

Maria Dicusar