Testarea antidrog în licee

cocainaRemarcăm desigur că printre problemele sociale şi psihologice frecvente ale secolului nostru se înscrie, cu o intensă complexitate, consumul de stupefiante. Acest aspect este cu atât mai relevant şi îngrijorător, cu cât drogurile devin un refugiu tot mai frecvent în rândul tinerilor, vulnerabili fizic şi emoţional. Astfel, consumul de droguri devine o practică din ce în ce mai des întâlnită în rândul liceenilor, iar traficanţii sunt cei care profită intens de acestă situaţie, conrupând mintea nevralgică a tot mai multor tineri.

Liceul reprezintă un mediu social prielnic propagării acestui proces distructiv, întrucât tinerii aici dezvoltă majoritatea intercţiunilor în cadrul grupului de prieteni creat.  Ei sunt la un nivel al dezvoltării în care simt acuta dorinţă de remarcare prin experimentare. De aceea, aceştia sunt tentaţi să probeze o serie de lucruri noi şi cât mai diversificate, chiar dacă unele dintre acestea implică anumite riscuri şi daune. Departe de a conştientiza efectele distrugătoare ale stupefiantelor, liceeni au adesea falsa convingere că acestea nu pot prezenta niciun pericol pentru ei. Prin urmare, consumul de droguri găseşte teren fertil in rândul acestora si devine astfel imperativ ca la această vârstă să beneficieze de protecţie şi ajutor, identificând într-un timp optim problemele.

Testarea antidrog vrea să vină în preîntâmpinarea nocivului proces, în încercarea de a depista sursele acestuia şi de a-i stopa extinderea în perimetrul unităţilor de învăţământ. Un control de asemenea natură ar putea ajuta la împiedicarea creşterii numărului de victime căzute în capcana traficanţilor şi, de asemenea, ar descoperi consumatorii de stupefiante, onferindu-le ajutor. Astfel, acest act devine justificabil, în măsura în care se realizează din conduită preventivă – reducerea numărului de dependenţi şi lupta împotriva răspândirii consumului de droguri.

Citește și  Ovidiu Papadima - om al luminii

Ceea ce este descurajator în această iniţiativă constă în costurile majore implicate. Este necesară prelevarea de sânge de la mii de tineri , ceea ce implică prezenţa unui număr mare de asistente. Mai mult decât atât, testele de laborator costisitoare determină ca aceste cheltuieli să se ridice la un nivel extrem de înalt. Sub acest aspect, statul nu este pregătit, din păcate, să aloce banii necesari susţinerii acestei cercertări. În cazul în care testarea antidrog ar fi posibilă în primă fază, tinerii speculează imposibilitatea guvernului de a repeta o astfel de acţiune, ceea ce nu-i va determina să înceteze consumul de droguri.

În plus, se constată că tinerii ce apelează la supefiante încep să se izbească de probleme suficient de serioase, încât sunt constrânşi să renunţe la şcoală. În acest context, testarea antidrog în licee nu ar avea niciun rezultat concludent. Rezultanta ar fi astfel previzibilă: elevii supuşi controlului ar face parte din rândul celor care nu recurg la consumul stupefiantelor sau o fac ocazional, la petreceri sau în excursii, iar un test de acest fel nu ar ajuta la depistarea lor. Aşadar, este decepţionant faptul că nu se conturează nişte beneficii reale, iar singura soluţie ar consta în transferul controlului din licee pe străzi.

Adelina-Mihaela Poenaru