Târgu Jiu – patria sculpturilor marelui Brâncuși

Unele orașe se pot lăuda cu multe obiective turistice, altele cu oameni de valoare care le-au purtat numele departe în lume, dar, orașul Târgu Jiu se poate lăuda cu toate acestea la un loc.

O pepenieră de personalități notorii, un ansamblu de sculpturi cioplite cu dăruire de mâinile făuritoare de frumos ale marelui Constantin Brâncuși, mănăstiri ale căror sfințenie se prinde de mână cu cerul și  o Casă Muzeu ” Constantin Brâncuși” care păstrează vie amprenta marelui sculptor roman, toate aceste bogății sunt păstrate cu sfințenie și oferite în dar turiștilor care calcă meleagurile Târgu Jiului.

Poarta Sărutului
Poarta Sărutului

Târgu Jiu este cel mai mare oraș al județului Gorj din regiunea istorică Oltenia din sud-vestul României. Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud.

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, adică o stațiune comercială.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente inseminate, astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului.

Meleagurile gorjene au ridicat și crescut eroi, printre aceștia se numără și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu  originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Citește și  Clujul rămâne de neuitat

Constantin Brâncuși, marea fală a locului s-a născut la data de 19 februarie 1876 în Hobița, județul Gorj. A învățat să sculpteze lemnul încă din copilărie, încercând să confecționeze diferite unelte și obiecte casnice. La acea vreme, în România, obiectele casnice, stâlpii și fațadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi în lemn. Stilul acestor ornamente va influența opera lui Brâncuși. Acest lucru îl deducem din memoriile artistului, care spunea că ținuta și modul său de viață au fost influențate de țara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simț si dragostea de natură. Valori pe care le-a însuflețit în piatra și lemnul capodoperelor sale.

Marelui sculptor îi aparține truda proiectării și construirii Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Cele patru componente sculpturale — Masa tăceriiAleea scaunelorPoarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Masa Tăcerii
Masa Tăcerii

Ansamblul este învăluit în tăcere, pentru că toate gândurile și nedumeririle celor ce-i calcă pragul se așează la Masa tăcerii lucrată în calcar de Constantin Brâncuși. Ea reprezintă masa dinaintea confruntării la care urmează să participe combatanții, iar timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară.

Pășind tot mai adânc în împărăția sculpturilor lui Brâncuși, ne așezăm grijile pământești pe unul din scaunele din Aleea scaunelor, compusă din două bănci de piatră și 30 scaune, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei.

Citește și  Cultura română

Apoi, lăsându-ne grijile undeva la Masa tăcerii, deschidem Poarta sărutului prin care se face trecerea spre o altă viață, în care iubirea seamănă fericire. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior, acolo unde zac cele mai adevărate simțăminte omenești.

Trecând prin toate stațiile purificării spirituale, suntem gata să urcăm către Coloana Infinitului sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne. Coloana Infinitului reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului.

Desprinzându-ne din povestea de regăsire sufletească pe care Constantin Brâncuși ne-a lăsat-o drept tezaur, ne dăm seama că într-adevăr omul sfințește locul, iar orașul Târgu Jiu e minunat prin minunăția oamenilor care au pornit în lume de aici.

Dacă aveți norocul să poposiți la Târgu Jiu, nu ratați să vizitați Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuși, Casa Muzeu ” Constantin Brâncuși”, Mănăstirea Tismana și Cheile Sohodolului, Peștera Polovragi și Mănăstirea Polovragi veche de 500 de ani, care a avut mai mulți ctitori de-a lungul vremii, printre care și Constantin Brâncoveanu.

Deci, dacă ajungeți la Târgu Jiu, colindați în lung și-n lat străzile orașului și lăsați-vă fermecați de mulțimea peisajelor pe care vi le oferă în dar.

Cristina Morari