Etichetă: suflet
-
Cel mai iubit dintre pământeni – metafora unei vieți de om
Toți trecem în viață, la un moment dat, prin momente grele, în care contemplăm asupra existenței umane, asupra iubirii, asupra umanului în general. Ne gândim la cine suntem, la ce facem, la oamenii care ne-au pășit în suflet și la cât de mult ne-au făcut unii să suferim. Scris la persoana I, „Cel mai iubit dintre […]
-
Despre greșeală și puterea de a ierta
“Dumnezeu ne iartă pe noi… oamenii. Cine sunt eu să nu pot ierta?” (Alan Paton) A greși e uman, a ierta e divin, așa spune o zicală. Eu zic că a greși e normal și e un drept chiar. Fiecare are dreptul să greșească, pentru că așa învățăm. Învățăm pe propria piele, cum se zice. […]
-
Satul meu – leagănul meu de dor
Când mă uit spre satul meu, îmi văd copilăria ca într-o oglindă. Pe toate ulițele, pe toate câmpiile și pe toate dealurile lui aleargă ea, zveltă și neastâmpărată. Iar el, ca un bunic sfătos, îi spune-n fiecare seară poveștile băștinașilor, îi îndulcește simțurile cu miros de liliac și îi veghează noapte de noapte somnul. Pe […]
-
Și soarele e singur
Norii fumurii și fioroși îmi apasă pe simțiri. Mi-e frig și frică. Unde e soarele? E undeva sus, el cumva și-a atins idealul, sau poate ăsta e destinul lui, să trăiască veșnic același ideal? Un ideal de înălțare și vis. Dar până când? Ne plângem de singurătate și cumva e vina noastră că ne limităm […]
-
Iubesc: și flori și ochi și buze(III)
„Dacă oferi dragoste, frumusețea va crește și toate acestea pentru că dragostea este frumusețea sufletului” – Sfantul Augustin Iubesc cărțile: aceste uși către noi tărâmuri, pe care pășesc cu speranța unui nou început; tărâmuri pe care calc cu voință și încredere și cu dorința de a învăța lucruri noi. Iubesc mirosul de carte proaspăt ieșită de […]
-
Nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim
Se spune că viața este o zebră nu din cauza repetării binelui și a răului, ci din pricina oscilării zilei cu noaptea. Bine, poate mai mult din perspectiva unui optimist. Viața e o calamitate artificială, întrucât e a omului. El își ridică scara, el o urcă, el o „blenduiește”… Viața e o capcană frumoasă, e […]
-
Vernisaj al artei adolescentine – o frumusețe revigorantă
Astăzi am avut ocazia să particip la un eveniment extrem de interesant. O expoziție de artă cu picturi și sculpturi realizate de elevii din clasa a 12-a ai Colegiului Național de Artă „George Apostu”. Tinerii învățăcei care studiază în cadrul profilelor de arte plastice, ne-au onorat cu o parte din talentul lor. Elementul predominant al […]
-
Ion Creangă – povestitorul copilăriei noastre
Ion Creangă este unul din scriitorii clasici ai literaturii române. Acesta s-a născut la data de 1 martie 1837 la Humulești și a decedat la Iași pe 31 decembrie 1889. Scriitorul însuși mărturisește copilăria sa prin opera consacrată Amintiri din copilărie. Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi nevinovată şi drept […]