Constantin Baraschi s-a născut pe 17 noiembrie 1902 și a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (1955). Primul contact cu sculptura și cu mesteșugul cioplirii pietrei este reprezentat de înscrierea sa la Școala de Arte și Meserii a meșterilor italieni stabiliți în jurul anilor 1900 la Câmpulung Muscel.
În 1921, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa de sculptură a lui Dimitrie Paciurea. A părăsit această școală, în 1925, pentru a urma cursurile Academiei Libere de Arte Plastice. Debutul său public a fost la Salonul Oficial din 1925.
În 1926, Baraschi era premiat la aceeași manifestare oficială, iar în 1927 primea o bursă de studii în Franța. Ca și prietenul său Mac Constantinescu, sculptorul studiază la Academia Julian în preajma lui Marcel Bouchard, apoi se îndreaptă și spre cursurile libere ale Academiei “Le Grande Chaumiere”, intrând în atelierul-școală a lui Bourdelle.
După debutul expozițional ce are loc la București în 1928, cariera lui Baraschi va intra pe o traiectorie continuu ascendentă, devenind unul dintre cei mai expresivi maeștri ai artei sculpturale, evidențiat printr-o corectă redare a anatomiei umane.
Autorul statuilor unor personalități din istoria României
Despre Constantin Baraschi se știa că încă cu câteva luni înainte de lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze Monumentul ostașului sovietic eliberator, care apoi a fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României.
Pentru a cinsti memoria unor ilustre personalități ieșene, Senatul universității din Iași, întrunit la 23 octombrie 1934, a înființat o comisie care avea nobila misiune de a acționa „pentru grabnica înfăptuire a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol”. Executarea lor i-a fost încredințată sculptorului Constantin Baraschi.
Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol. Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950.
Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcul de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I.
La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale „N. Bălcescu” și „Autoportret”. Tot în localitate mai sunt „Țăranca din Muscel” și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion.
A conceput panouri decorative cu tematică astrologică
Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța fac parte patru lucrări realizate de Constantin Baraschi: „Faun” (1938), „Tors”, „Extaz” și „Portret George Enescu„. Tot în Constanța se află „Satirul și Nimfa”, statuie amplasată, în anul 1964, în parcul Teatrului Constanța. Sculptura „Extaz”, aflată în muzeu, a fost lucrată din marmură, iar o variantă turnată în bronz este amplasată în stațiunea Mamaia.
În Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”- Ploiești, Constantin Baraschi este prezent, între altele, cu două proiecte de monumente ecvestre inedite ale Regilor Carol I și Ferdinand. Statuia ecvestră a regelui Carol I, din bronz patinat, în format 69x55x20 cm, îl reprezintă pe rege în uniforma militară din timpul Războiului de independență (1877 – 1878). Calul și călărețul sunt înfățișați într-o atitudine oficială, de trecere în revistă a trupelor.
Lucrarea este realizată într-o manieră realistă, obișnuită în cazul comenzilor oficiale, dar denotă respect față de limbajul plastic obișnuit. Este bine proporționată și are monumentalitate în ciuda dimensiunilor reduse. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand.
Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han, dar comanda a fost acordată până la urmă pentru execuție lui Ivan Meštrović, care le-a și realizat. Lucrarea expusă la Ploiești reprezintă proiectul statuii cu care Constantin Baraschi s-a prezentat la concurs.
În București, pe Calea Dorobanți, se găsește blocul Zodiac, construit în perioada interbelică, care astăzi este declarat monument istoric. Poartă această denumire datorită celor 16 panouri decorative cu tematică astrologică realizate de Constantin Baraschi.
Este singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură („Tratat de sculptură”, 2 vol., Editura Meridiane 1962. Ediția a II-a în 1964).
Constantin Baraschi a fost și rector la Institutul de Arte Plastice din București. Pictorul Vasile Celmare, care a studiat acolo, își amintea că Baraschi „era un tip mai aspru, deși cu suflet bun”.
În orașul său natal se găsește Casa memorială Constantin Baraschi. Este construită în stilul artei țărănești în sec. XIX. Pe peretele casei se află o placă memorială care amintește că aici s-a născut și a creat sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966).
Ștefan Domnițeanu
Articole înrudite:
Artistul român care i-a caricaturizat pe Adolf Hitler și Benito Mussolini
Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău
Pictorul influențat de academism care a practicat miniatura. A impresionat prin desenele pentru bancnote, dar și prin basoreliefuri
Pictorul inițiat în arta fotografică de Constantin Brâncuși. A creat picturi însoțite de versuri
Pictorul care a suferit de foame pentru artă. Este considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai postimpresionismului românesc
Pictorul cu tendințe impresioniste care a organizat Muzeul Național de Artă și Galeria Națională
Sculptorul care a impresionat o lume întreagă cu basoreliefurile și busturile simbol din istoria României pe care le-a creat
Poetul care a sculptat în bronz busturile lui Emil Racoviță și Baba Novac
Ion Creangă – povestitorul copilăriei noastre
Românul, rector al Universității din Cluj, care scria în periodicele maghiare. A contribuit la apropierea dintre români și unguri
Sculptorul român care a creat capul lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro, considerat cel mai mare simbol al creștinismului din lume
Artistul român care a impresionat prin forță și expresivitate. A lucrat în piatră și bronz statuile lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu și Nicolae Iorga
Sculptorul care a creat lucrări atât pentru Casa Regală, cât și pentru regimul comunist. Operele sale impresionează și în prezent
Sculptorul care a refuzat să îi facă bustul lui Nicolae Ceaușescu. Este creatorul cunoscutei tabere de sculptură ”Măgura”