Grigore Moldovan s-a născut pe 12 martie 1845 la Gherla și a murit la Cluj pe 6 august 1930. A fost titular al catedrei de limba și literatura română la Universitatea Franz Josef din Cluj, fiind apoi decan al Facultății de Filologie, pentru ca, în perioada 1906–1907, să devină rector al universității clujene.
A urmat Liceul Romano-Catolic din Cluj, unde s-a remarcat ca redactor al revistelor școlare „Hajnal” (în maghiară) și „Speranția” (în română). După ce a absolvit Dreptul la Universitatea din Cluj, a activat ca inspector școlar al comitatului Turda-Arieș între anii 1876–1886. Din 1889 a lucrat ca raportor pentru secția română a Societății Etnografice a Ungariei.
Primele sale scrieri au apărut în revistele „Aurora română”, „Familia” și „Umoristul”. A avut mai multe divergențe de opinie despre relația româno-maghiară cu colegii săi de la revistele amintite, astfel că a rupt legăturile cu publicațiile românești în 1871.
După această dată a publicat numai în periodicele maghiare. Între anii 1891-1898 a scos la Cluj revista „socială-științifică-literară” cu titlul ”Ungaria”, revistă editată în limba română, cu suplimentul intitulat „Román-magyar Szemle” în limba maghiară. Grigore Moldovan a fost redactor și editor al revistei.
Grigore Moldovan s-a considerat mereu un patriot român, care prin activitatea sa a slujit apropierea dintre români și maghiari și cunoașterea reciprocă, astfel încât vechile animozități etnice să se stingă.
A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române, printre care se numără Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Gheorghe Șincai și Andrei Mureșanu. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea nuvelisticii, a romanului și teatrului românesc.
Piesele sale de teatru s-au jucat cu succes pe scena teatrelor maghiare
Scrierile publicate de Grigore Moldovan în periodicele din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost adunate în două volume publicate sub titlul ”A románság” (Românii) publicate în anii 1895 și 1896. Ca folclorist, Moldovan a elaborat o serie de studii despre diferite aspecte ale folclorului literar românesc. S-a ocupat, de asemenea, și de poezia populară română.
Puțini români știu că a publicat un număr însemnat de traduceri din folclorul românesc în două volume. A participat și la realizarea monografiei comitatului Alba de Jos, ca autor al volumului consacrat românilor din acest județ. În tinerețe a scris și poezii, dar mult mai reușite au fost nuvelele și povestirile sale inspirate din viața satului românesc.
Grigore Moldovan a scris mai multe piese de teatru (”Szép Ilona” (1878), ”A falu ládája” (1881) și ”Flórika szerelme” (1901)), care s-au jucat apoi cu succes pe scena teatrelor maghiare ale epocii. A fost înmormântat la Cluj, în cimitirul Hajongard.
Ștefan Domnițeanu
Articole înrudite:
Ion Creangă – povestitorul copilăriei noastre
Ioan Slavici – vocea satului ardelean
Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău
Pictorul influențat de academism care a practicat miniatura. A impresionat prin desenele pentru bancnote, dar și prin basoreliefuri
Pictorul de biserici care a renunțat la artă de dragul iubirii
Poetul care a influențat decisiv unirea Basarabiei cu România. A fost un important folclorist, publicist, traducător și un mare patriot
9 mai – Ziua Indepenței României
Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi
Artistul român care i-a caricaturizat pe Adolf Hitler și Benito Mussolini
Pictorul inițiat în arta fotografică de Constantin Brâncuși. A creat picturi însoțite de versuri
Pictorul care a suferit de foame pentru artă. Este considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai postimpresionismului românesc
Pictorul cu tendințe impresioniste care a organizat Muzeul Național de Artă și Galeria Națională
Sculptorul care a creat altoreliefurile pentru Arcul de Triumf. Statuile sale tronează în multe din orașele României
Poetul care a sculptat în bronz busturile lui Emil Racoviță și Baba Novac